Țiganii Dejului – grup discriminat sau unul problemă?

Dej, anul domnului 2017… Ați mai citit începutul ăsta pe undeva? Cu siguranță, și nu foarte demult, când una din jurnalistele dejene a avut curajul să scrie despre una din problemele majore ale municipiului: comunitatea romă, țiganii, cum le spun ei.

Se întâmpla nu mai departe de săptămâna trecută, când primarul Dejului, domnul Costan Morar, a avut nemaiîntâlnitul curaj să trimită poliția locală, pe cea națională și jandarmeria, alături de angajații de la Serviciul de Evidență a Populației pentru a face verificări într-un cartier al municipiului, Dej Triaj, pe strada Macazului, unde primăria deține o serie de locuințe sociale.

A doua zi întreaga țigănime lezată de amenzile primite de la cei care au făcut verificările a ieșit în stradă să strige „Greva FOMEI” și să acuze primăria și restul autorităților de rasism instituționalizat și să mai ceară să nu fie evacuați. Jurnalista care a avut enorma „nesimțire” de a scrie o opinie sinceră, reală și valabilă cam pentru toată suflarea dejeană care contribuie, fiecare cum poate, la dezvoltarea societății în care locuiesc, s-a trezit pusă la zid de un val de ură și de acuzații de intoleranță, de rasism, de xenofobie (unii chiar nu știu ce înseamnă cuvântul, pesemne) și s-a văzut nevoită să își retragă articolul.

Numai că lucrurile nu stau chiar așa cum au impresia unii domni de prin capitală, care visează la o societate în care toți suntem copii fidele ale aceleași matrice și situația din teren e, cu blândețe, de-a dreptul neagră. Am rupt o zi dată de domnul din timpul alocat altor subiecte pentru a vedea cum se prezintă lucrurile în micuțul municipiu și cât de multă dreptate au avut apărătorii toleranței totale. Și…

Prima discuție am avut-o cu ziarista acuzată, cea care a decontat toate borcanele sparte de o mai veche problemă, doar pentru că a avut „tupeul” nemărginit să o aducă în lumina tiparului, Irina Maxim.

„În ultimii ani de zile comunitatea de romi s-a mărit foarte mult. Și când spun mult nu mă refer la câteva zeci, ci la câteva sute, care și-au făcut, cu acordul primăriei, domiciliul pe municipiul Dej, s-au înscris fain frumos la ajutor social, și-au înscris copiii la școală ca să mai ia o alocație de la stat, și nu lucrează nimic. Și-au scos cu sutele adeverințe medicale că nu pot presta la ajutorul social. Și în momentul în care s-au dus peste ei autoritățile să îi întrebe cu ce drept stau acolo, în baza a ce acte, mulți dintre ei au fost găsiți în spații ale primăriei fără nici un drept. Și li s-a transmis foarte clar că trebuie să plece.

Iar cei care au ieșit în fața primăriei și au amenințat cu greva „fomei” erau chiar cei descoperiți că locuiau acolo ilegal, fără nici o formă legală, și au fost amendați și amenințați cu evacuarea. Și au venit să facă scandal la primărie pentru că, după ei, primăria trebuie neapărat să îi lase să stea aici, în Dej.”

Irina Maxim

Problemele nu se opresc aici în municipiul clujean. Nu discutăm doar despre faptul există locuințe de 20 mp în care sunt înregistrate câte 50 de persoane, cu domicilii fictive, dar care le dau acestora dreptul de a cere primăriei să le ofere protecția legii 416/2001. Ci merg mult mai departe, ducând la comportamente anti-sociale, la exploatarea copiilor prin cerșetorie, la vandalizări.

De câțiva ani locuitorii micuțului oraș se confruntă cu o problemă care devine vizibilă imediat ce lumea se pune în mișcare prin centrul Dejului și care îi afectează, de foarte multe ori fizic, pe cei care își văd de treabă.

„Ei de dimineața și până seara sunt în centru, și nu caută de muncă. Asta e o noțiune care nu le este cunoscută. Ce fac în centru? Dejenii știu foarte bine. În față la cinematograful ARTA e plin toată ziua, la marile centre comerciale e plin toată ziua de cerșetori. Care asta fac toată ziua: cer, amenință, lovesc, scuipă oamenii dacă nu le dau bani. Se plimbă toată ziua cu autobuzele fără să plătească bilet, pentru că nici măcar un singur controlor din Dej nu are curajul să le ceară legitimații de călătorie. Iar Poliția Locală nu mai face față. Sunt 3 – 4 oameni pe tură.

De multe ori au fost acțiuni ale Poliției naționale, care a strâns cerșetorii, mare parte dintre ei copii, și i-au adus la sediul poliției locale. Ălora nu le poți da amendă, că sunt minori. Le chemi părinții și îi amendezi. Și? Cine plătește vreodată amenzile?”

Irina Maxim

Și nu discutăm despre o lipsă a opțiunilor de pe piață muncii, care să fi împins familiile la o stare de sărăcie atât de adâncă încât să ajungă să își trimită copiii la cerșit. O fac cu bună știință, știind că nu li se întâmplă nimic, autoritățile, conform Irinei, nefiind dispuse să riște să dea rău în statistici prin ridicarea copiilor exploatați în acest fel.

„Eu personal am prieteni patroni ai unor firme de construcții care aveau nevoie de forță de muncă necalificată care să împingă o roabă pe șantier, sau să pună niște cărămizi una peste alta, sau să sape un șanț. Și s-au dus acolo, la ei, să îi angajeze. Ți-ai găsit… Ei nu muncesc pentru salariul minim.

Păi… dacă tu nu ai fost în stare să faci măcar patru clase, nu ai o oră de muncă, de experiență, în viața ta …mai vrei și salariu de director? Nu vor să muncească, nu vor să facă nimic. Vor să stea și să primească bani.”

Irina Maxim

După o discuție care a mai durat câteva zeci de minute, am aflat că mare parte din rromii aflați pe borderourile de plată ale Serviciului de Asistență Socială din Dej sar peste obligația de a efectua cele câteva zeci de ore pe care le cere legea de muncă pentru comunitate, între ei creându-se o modă mai veche de-a românilor, aceea de a merge cu plocoane la medicul de familie și de a obține adeverințe care îi scutesc. Din nefericire, cu toate că am insistat, numele medicului, pentru mare parte dintre ei fiind același, a rămas un mister.

Și pentru că ni s-a părut că Irina ar fi oarecum mult prea subiectivă, am cerut să îl vedem pe domnul Costan Morar, primarul „en titre” al municipiului Dej, la al treilea mandat câștigat în vara anului 2016, sperând că dumnealui va echilibra cumva balanța, fie și numai de dragul corectitudinii politice atât de iubite în ultima vreme și caracterizată ca „reflex european” de unii scriitori de fițuici tolerante din capitală. Ca să vezi …

Nici domnul primar nu s-a arătat foarte încântat de problema rromilor veniți de prin toate colțurile Ardealului în localitatea în care dumnealui, de niște mulți ani, se chinuie să aducă investitori și să facă ceva real, nu doar statistic, pentru dezvoltare. Comunitatea de rromi de 1.000 de oameni pe care a preluat-o acum mai bine de 8 ani, odată cu restul celor care trăiesc acolo, a ajuns acum să își tripleze numărul, mare parte dintre ei locuind acolo ilegal.

Verificările făcute de echipajele poliției, alături de colegii lor din alte instituții, în cartierul Dej Triaj, au fost doar începutul unor controale mult mai ample, focusate pe mai multe zone cu probleme ale urbei dejene, după ce domnul Costan Morar a observat că, treptat, numărul celor din etnia atât de apărată de luptătorii anti-discriminare, a crescut. Și a crescut simțitor.

„Eu, în calitate de primar, am făcut eforturi în așa fel încât să nu fac o discriminare între etnia rromilor și restul cetățenilor din municipiul Dej. Dar nu pot să accept ca cineva să ceară la infinit câte ceva și ei să nu dea, la schimb nimic. În calitate de primar trebuie să fiu corect față de toți cetățenii municipiului Dej. Noi, la Dej, avem o rată a șomajului de 1,5% și sunt rromi care lucrează, și înțeleg că așa este corect, dar sunt care refuză, deși este ofertă de locuri de muncă. Se limitează la stat ziua acasă iar noaptea să facă altceva. Nu avem capace pe foarte multe străzi, atât din zona centrală, cât și din zonele limitrofe. Efectiv se fură capacele.

Avem probleme mari cu comportamentul dânșilor în centrul orașului, cu semințe aruncate pe jos, cu PET-uri. Trebuie să îi educăm, dar nu putem face asta singuri. Până la urmă noi am făcut efortul de a veni în întâmpinarea celor din familii defavorizate, cu probleme. În centrul de zi Familia și Copilul avem aproximativ 30 de copii pe care îi educăm noi, și 90% sunt din familii de romi.

În zona Macazului, unde s-a făcut prima oară controlul, în urmă cu 7 ani, am oferit 80 de locuințe sociale. Sigur, mai sunt cereri de încă 200 de locuințe sociale, dar nu putem distribui tot bugetul numai către locuințe sociale, pentru că trebuie să investim în sănătate, în cultură, în educație, în zone de agrement, unde beneficiază de fapt, toți dejenii, inclusiv rromii, și unde dejenii contribuie cu taxe, bani pe care noi avem obligația de a-i folosi în favoarea tuturor, nu doar a unora.

Până la urmă și ei au obligativitatea de a se integra comunității. Noi am tot discutat să îi sprijinim și mulți dintre ei au fost angajați pe la diferite fabrici. Dar măcar copiii să îi lase la școală. Pentru că de multe ori ei decid să îi trimită la cerșit, și chiar dacă tu încerci să îi educi, vine părintele și zice „Lasă…” Și ei, ca părinți, trebuie să se responsabilizeze, pentru că fără școală, fără educație, nu ai un viitor pe piața muncii. Și trebuie făcut la nivel național, pentru că ei au reprezentanți, și e nevoie de un program amplu de a-i educa.”

Costan Morar

Am ridicat în biroul primarului și problema cea mai serioasă, după părerea mea, a exploatării copiilor prin cerșetorie și am întrebat dacă autoritățile locale nu pot face nimic în chestiunea care distruge viitorul unor suflete nevinovate și am realizat că situația este mai dificil de rezolvat.

„Am făcut zeci de acțiuni și am amendat toți părinții care fac asta. Dar am adunat teancuri de sute de amenzi neplătite, pentru că în spate nu există nimic, nici proprietate, nici altceva în așa fel încât ele să poată fi încasate și am ajuns să le luăm unora dintre ei din ajutorul social. Dar trebuie și legiferat ca lumea. Pentru că nu le pot desface contractele de ajutor social, în mod legal, chiar dacă ei sunt prinși în mod repetat că fac această faptă.

Și mai mult, o să fac o intervenție la Guvernul României pentru a amenda legea 144, legea locuințelor. Am în Dej cel puțin 5 zone, unde câte o familie a cumpărat o casă, cu spațiu de locuit de 20 mp, o familie din zona … Harghita, părinții și încă 10 copii și au adus încă cel puțin 10 familii, 40 de oameni în 20 mp, și asta în patru zone ale orașului. Nu putem să îi condiționăm și să le refuzăm buletinul de identitate dacă proprietarul îi primește în locuința lui. Iar ei își fac buletin de identitate în zona respectivă după care vin către primărie să ceară venitul minim garantat și locuință socială. E un joc în care nu mai putem sta.

Și asta trebuie legiferat, pentru ca cei din alte zone să rămână acolo. Eu înțeleg că Dejul a devenit tot mai atractiv, că am făcut investiții în învățământ, în sănătate, în cultură și agrement, l-am transformat dintr-un oraș poluat într-un oraș turistic, acum, de două săptămâni, după ce am primit această atestare. Și acum ce facem? Nu putem transforma Dejul dintr-un oraș turistic într-un oraș al rromilor, mai ales care să vină de prin alte zone și să nu se integreze într-o societate cu un comportament normal. Eu nu am nimic cu ei, respect pe toată lumea, indiferent de religie, de etnie, dar trebuie să ne adaptăm cerințelor unei societăți, trebuie să ne respectăm reciproc.”

Costan Morar

Și nu am avut nici un fel de reținere de a-l întreba pe domnul primar cum stă treaba cu locuințele sociale oferite de primărie, care au fost predate către chiriași într-o stare locuibilă, renovate, și ,au ajuns, câțiva anișori mai târziu, de nerecunoscut, mirosul din scările de bloc și vandalizarea a tot ce putea fi valorificat devenind semnătură specifică a cartierului. Dintr-un set de locuințe sociale, strada Macazului a devenit un adevărat ghetou, în care, după afirmațiile colegei Irina Maxim, dejenilor a ajuns să le fie frică să mai circule după lăsarea întunericului. Acolo unde primăria are cea mai mare putere, putând rezilia pe loc contractele de închiriere ale locuințelor.

Domnul primar însă a dovedit o mare capacitate de empatizare cu cei aflați în cel mai mare pericol în cazul unei astfel de acțiuni, copiii, afirmând că nu dorește să se ajungă la situația în care să se vadă forțat a arunca în stradă familii cu 5 – 6 copii, drept pentru care nu a cerut evacuarea decât a celor care nu aveau nici un drept de a locui pe proprietatea primăriei și transferarea lor în zonele de origine, axându-se în rest pe propuneri de modificare a legii venitului minim garantat pentru a putea desface dosarele celor care exploatează minorii.

„Aici am discutat cu poliția națională și s-au făcut deja primii pași dar trebuie să o ducem până la capăt. Pentru că trebuie eliminată cauza. Dacă nu eliminăm cauza cerșitului, dacă nu eliminăm cauzele prin care rromii ajung în centrul orașului să se comporte inuman față de ceilalți copii, nu mai putem așa. Trebuie să ne ocupăm cu toții, de la nivel local la cel guvernamental, pentru că nu mai putem sta indiferenți, pentru că așa nu mai putem sta.”

Costan Morar

Una din scuzele pe care rromii, în dimineața în care le-am făcut o vizită în zona de domiciliu, au prezentat-o pentru faptul că nu își trimit copiii la școală a fost lipsa unui mijloc de transport care să îi ducă pe copiii din Dej Triaj până la școală, iar dacă reușesc, școlile nu îi primesc. Când am ajuns la domnul Morar…

„Noi avem mijloace de transport și chiar am discutat cu conducerea societății de transport în comun, aia nu e o problemă. Problema e alta: părinții nu-i trimit la școală. Nu există nici o problemă nici la școli, pentru că tot timpul am intervenit, în calitate de primar, să îi primească, să-i integreze, dar sigur, aici intervine și educația de la părinți.

Noi mergem după copii și în zona Viile Dejului, și Șuncutului, și Pinticului, iar cei care doresc să vină la școală sunt ajutați de primărie pentru asta. Acum avem două microbuze cu care facem asta, dar avem și mijloace de transport în comun, iar la cei 10 – 15 copii care vin din zona respectivă, deși avem reducere de 50%, putem asigura gratuitate, nu asta e problema. Ci ei să fie corecți. Dar e o problemă de educație, pentru că și părinții lor ….”

Costan Morar

Mi-am amintit în timpul discuției și de ceea ce spunea Irina că se practică în sânul comunității: înscrierea fictivă, practic, la școală pentru a beneficia de alocație de stat, deși ei nu prea dau pe acolo.

„Noi mergem chiar mai departe. Primăria întocmește dosarele de alocație ale familiilor cu copii elevi și după aceea ținem o strânsă legătură cu școala, dar vom încerca să respectăm cât mai mult cerințele legii, care spune că dacă nu au prezență la școală, copilul nu mai primește alocația. Noi încercăm pe toate liniile să fim corecți față de noi înșine, dar și ei trebuie să se adapteze. De exemplu zona Macazului, unde nu se mai ridică gunoiul menajer pentru că dânșii nu plătesc asta, nu plătesc apa. Tu nu poți plăti în locul lor. Sau nu plătesc chiria de 40 -50 de lei pe lună. Vă dați seama că dacă ei nu plătesc măcar acele sume, ceilalți cetățeni ai Dejului, care contribuie la taxe, plătesc în locul lor, ori ei nu vor ca banii lor să se ducă într-o zonă în care nimeni nu plătește.”

Costan Morar

Primarul municipiului Dej susține că va continua mai departe seria de verificări, acestea devenind periodice, pentru a elimina din spațiile primăriei pe cei care nu au ce căuta acolo și nu au nici un fel de forme de închiriere a spațiului deținut de municipalitate.

Și pentru că nimic nu e complet până nu există măcar trei surse care să verifice un fapt, sau cel puțin asta ar trebui să se întâmple, din când în când, în cazul unor știri pe subiecte atât de sensibile și atât de ușor de transformat în armă de victimizare, am decis să luăm legătura și cu liderul zonal al comunității rrome, domnul Ilie Trancă, ales mai anul trecut în postura de lider. Surpriza a fost …

„A fost o campanie îndreptată împotriva celor care vin din alte părți în municipiul Dej, cu participarea poliției naționale, care verifica existența unor urmăriți generali care s-ar fi putut ascunde în comunitățile de rromi. Cei din comunitate au înțeles eronat că domnul primar ar avea ceva în mod personal cu ei. Nicidecum.

Eu am înțeles doleanțele oamenilor care au vrut să iasă să facă o greva a foamei crezând că primăria are ceva cu ei. Ideea e că trebuie să înțelegem odată și pentru totdeauna că cei care au venit din alte județe, din alte comunități, trebuie să se întoarcă de unde au venit, pentru că așa e normal, pentru că domnul primar caută soluții pentru cei din Dej, care sunt fără case și fără venituri.

E adevărat că sunt mulți copii care cerșesc, dar 90% dintre ei nu sunt din Dej. Acum, mai e și treaba poliției locale să vină și să îi ia pe cei care cerșesc sau care trag de oameni pentru un ban. Eu aș fi de părere ca cei care își exploatează copiii și nu se interesează de viitorul, prin Protecția copilului, prin autoritățile acreditate, să sufere consecințele.”

Ilie Trancă

Și discuția a continuat pe același ton și cu reprezentantul rromilor, care a demontat cam toate scuzele pe care cei vizați de controalele primăriei le-au prezentat, interesul lui, declarat, fiind cel de a lupta pentru rromii dejeni cu probleme, pentru cei din afară existând comunitățile de proveniență. Nu? Și eu am rămas la fel de surprins de asta.

Acum … expunerea de fapte s-a cam încheiat. Orice opinie pe care v-ați fi făcut-o e deja formată până acum, așa că voi mai adăuga și eu una. Cazul Dejului nu este cazul unui rasism instituționalizat și nici vendeta personală, rasistă, a unui primar, ci încercarea unor membri cu influență ai comunității dejene de a implementa și acolo legi și reguli care ni se aplică nouă, tuturor, oriunde am merge.

Sperăm ca eforturile primarului de a integra cât mai mult din comunitatea de rromi care se află în grija dumnealui să fie răsplătite cu cât mai multă apreciere și nu, așa cum s-a întâmplat acum o săptămână, cu jurnalista dejeană, cu acuzații nefondate de rasism și intoleranță. Și sperăm, noi cei din „provincie”, că domnii de la diferite publicații de prin capitală, de la înălțimea fotoliului lor, vor ezita să mai împroaște cu noroi oameni și situații pe care nu le cunosc și asupra cărora s-au documentat cinci minute, pe Google