Radu Mititean, avocat şi consultant în domeniul mediului, turismului activ şi managementului asociativ, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, preşedintele Federației Bicicliștilor din România și unul dintre cei mai importanți activiști români care susțin transportul alternativ, ne vorbește despre situația din teren și percepția asupra utilizării bicicletelor în Cluj.
Presa Locală: Sunteți printre cei mai vechi militanți în favoarea traseelor de ciclism și a folosirii bicicletelor din România. Cum a evoluat percepția asupra acestora în ultimele decenii?
Radu Mititean: In anii 90 auzeam opinii de tipul „locul bicicletelor este in China, noi vrem sa ne dezvoltam, ne trebuie masini” pentru ca nivelul de informare era extrem de redus si marea majoritate a cetatenilor obisnuiti dar si a decidentilor nu stiau ca tocmai in statele dezvoltate se schimbase sau era in schimbare paradigma mobilitatii, ca pentru mobiltiatea urbana incepea sa se accepte ca paradigma automobilistica a fost o eroare si ca bicicleta trebuie repusa pe un plan important alaturi de transportul public in comun si deplasarea pietonala. Mai exista si scepticism ca poti face distante mari sau parcurge drumuri nemodernizate cu bicicleta, ca ar exista oameni carora le place turismul pe bicicleta si ca ei nu sunt cei „saraci” care nu isi permit autoturism. La ora actuala si in Romania nu mai esti privit ca extraterestru nici in postura de cicloturist, cu bagaje pe bicicleta, nici cand pedalezi in oras la costum si cravata sau ca femeie daca esti in fusta si cu tocuri cui, dar tot exista inca o doza de mirare sau ironie, e acceptat declarativ ca bicicleta trebuie sa joace un rol important, dar in practica e inca mult scepticism si inertie.
Presa Locală: Care este starea actuală a pistelor de biciclete din Cluj-Napoca și ce ar trebui îmbunătățit?
Radu Mititean: In primul rand, nu ar trebui sa vorbim doar de piste pentru biciclete ci de infrastructura specifica sau favorabila bicicletelor in general, pentru ca pistele pentru biciclete sunt doar una dintre multele solutii posibile. De multe ori ar fi mai adecvate contrasensuri deschise bicicletelor, instituirea regimului de „zona rezidentiala”, si in unele cazuri pot fi acceptabile si benzi comune pentru biciclete si transportul public in comun.
In al doilea rand trebuie spus ca, din punct de vedere cantitativ, sta foarte prost Clujul, la dimensiunile orasului si densitatea de locuitori si nevoile de mobilitate, exista mult prea putina infrastructura velo si in actualul ritm de melc nici in 2040 nu vom avea o retea acceptabila
In al treilea rand sunt problemele calitative. Aproape ca nu gasesti o bucatica de pretinsa pista pentru biciclete care sa nu aiba grave probleme calitative – majoritatea incep de nicaieri si se termina nicaieri, sunt prea inguste, nu au spatii laterale de siguranta fata de suprafetele dedicate pietonilor sau fata de carosabil sau masini parcate / stationate, multe au suprafata mult prea rugoasa, semnalizarea lasa de dorit si la inersectii rareori sunt solutii acceptabile.
Ar trebui imbunatatit practic…. cam totul. Ca aproape nimic nu e in regula cum este acum, s-au facut doar carpaceli si improvizatii din 2006 de cand s-a facut primul metru de pista de biciclete, si ala in bataie de joc.
Presa Locală: Aceeași întrebare și la nivel de județ: cum se prezintă traseele velo actuale și ce v-ați dori în plus?
Radu Mititean: Din pacate in restul localitatilor urbane si rurale din judetul Cluj situatia nu este mai buna, ci dimpotriva. Sunt valabile toate observatiile facute pentru Cluj-Napoca. In materie de piste interurbane s-a cam inceput „cu stangul” – a se vedea pista Huedin-Sancraiu, facuta anormal de ingust, fara prioritate fata de drumurile de exploatare agricola cu care se intersecteaza si cu o pasarela pietonala ingusta in singurul loc in care era nevoie de un pod nou in locul vechiului pod feroviar.
Presa Locală: Poate fi bicicleta una dintre soluțiile pentru decongestionarea traficului din Cluj?
Radu Mititean: Bicicleta nu este solutia, dar este o parte a solutiei, si in mobilitatea urbana, si in spectrul de forme de turism activ si sport nemotorizat in natura. Potentialul este foarte mare, dar foarte putin valorificat. Si nici viitorul nu suna prea bine cand vezi pe unde este preconizat traseul „Velo Apuseni” sau cum raman la stadiul de promisiuni vagi multe piste preconizate in diverse planuri urbanistice sau in planurile de mobilitate urbana durabila.
Presa Locală: De ce credeți că încă mai persistă anumite prejudecăți legate de utilizarea bicicletei la noi, comparativ cu țările vestice și mai ales nord-europene?
Radu Mititean: Exista inca o mare lipsa de informare si intelegere, o perceptie eronata cu privire la tendintele de mobilitate in statele dezvoltate si o ancorare mentala in era automobilistica in conditiile in care statele europene dezvoltate se straduiesc sa treaca in era postautomobilistica a mobilitatii urbane. Se mai crede eronat ca „la noi nu se poate”, ca „noi nu suntem olandezi” sau ca „la noi sunt dealuri” sau „mai si ploua si ninge” etc. – asa s-a spus peste tot acum cateva decenii, si apoi s-a vazut ca se poate. A se vedea cum era acum trei decenii in tari precum Belgia, Franta sau Italia, si care sunt trendurile actuale si ce progrese spectaculoase s-au facut in promovarea utilizarii bicicletei.
Presa Locală: Cum pot fi stimulați dezvoltatorii imobiliari să acorde o mai mare atenție nevoilor bicicliștilor în noile zone rezidențiale din oraș?
Radu Mititean: Trebuie sa inteleaga ca face parte din calitatea locuirii sa poti sa iti parchezi in siguranta bicicleta in cladirea in care locuiesti sau foarte aproape de ea, in spatiu acoperit si securizat, si sa ai posibilitati rezonabile de deplasare pe bicicleta spre puncte de interes, sa nu fii obligat sa te bazezi pe autoturism. Ca cei care isi doresc asta nu sunt cei care nu isi permit financiare sa aiba autoturism, si ca facilitati velo nu inseamna un bloc sau cartier pentru „amarasteni” ci dimpotriva un nivel inalt de calitate si deci si posibilitate de valorificare superioara a dezvoltarilor imobiliare. La fel in materie de spatii verzi.
Presa Locală: Care este situația actuală privind transportul bicicletelor cu autobuzul și trenul?
Radu Mititean: In tren posibilitatile sunt in continuare foarte reduse, sunt relatii pe care doar un tren pe zi permite luarea catorva biciclete, si asta limiteaza foarte mult combinatia tren – bicicleta care ar putea prelua un mare procent din navetisti, din cei care au de venit in Cluj-Napoca din localitatile vecine sau de la cateva zeci de kilometri, dar ar fi si o excelenta combinatie pentru dezvoltarea cicloturismului.
In sau pe autobuze urbane in Romania numeri pe degete cazurile in care e permisa luarea bicicletei, la fel si periurban numeri pe degetele de la o mana ofertele (de exemplu din Brasov in Poiana Brasov). Iar cele urbane, cum sunt in Cluj-Napoca, sunt putin functionale la modul cum sunt (prost) gandite si puse in practica, cu portbagaje exterioare care necesita timp de fixare de zeci de secunde pentru o bicicleta, pentru ca s-a recurs la solutii inadecvate tehnic, cu scopul de a „bifa” in scop de PR existenta unei asemenea oferte desi este foarte putin utilizabila.
Presa Locală: Ce oraș ar fi un model ideal pentru Cluj în privința promovării ciclismului?
Radu Mititean: Nu se poate vorbi de un model la modul general, caci fiecare tara are anumita legislatie si sunt si particularitati morfologice, socioculturale etc. Insa sunt multe idei si bune practici pe care Clujul le-ar putea lua ca sursa de inspiratie si ca dovada ca sunt fezabile, de la multe duzini de orase medii si mari din diverse state europene, inclusiv din estul si sud-estul Europei, desi ar merita sa vada si ce progrese extraordinare s-au facut in diverse orase sudamericane, pe un teren politic, economic, social si legislativ chiar mai nefavorabil ca cel din Romania actuala.
