În ultimii 20 de ani, administrația Emil Boc s-a lăudat cu „modernizări” în educație, dar realitatea e alta: ultima școală nouă în Cluj-Napoca a fost construită în 1994. Între timp, administrația USR la Timișoara a ridicat două școli noi în 3 ani, susțin useriștii clujeni.
Într-o conferință de presă, la care au participat consilierele locale Alexandra Oană și Adriana Cristian, precum și deputatul Viorel Băltărețu, președintele organizației Cluj-Napoca, USR a demonstrat, cu date și imagini, că modernizările nu țin loc de școli noi, nici din perspectiva calității educației, nici din cea a traficului.
Spațiul Școlar: O problemă ignorată
Unul dintre aspectele semnalate de Alexandra Oană este transformarea spațiilor funcționale, precum laboratoare și cantine, în săli de clasă. Conform normativelor legale, suprafața utilă a unei clase ar trebui să fie de 132 m^2, iar aria construită cu cotă parte ar trebui să fie 205 m^2. Actuala administrație a optat pentru încălcarea acestor normative, sacrificând calitatea spațiului școlar în numele unei „modernizări” iluzorii.
Cursurile După-Masă: O soluție nefericită
Datele furnizate de Inspectoratul Școlar Județean relevă că în prezent, 10 școli clujene au cursuri după-masă, cuprinzând un total de 53 de clase de primar și gimnaziu. Este o realitate care crează un stres inutil asupra a peste 1300 de copii și familiile lor.
Traficul: Un indicator al disfuncționalității
Extinderea școlilor existente nu a reușit să rezolve problema traficului și a aglomerației. Școlile noi construite în cartierele noi ar fi oprit naveta clujenilor între cartiere. Contrar conceptului de „oraș de 15 minute”, copiii sunt nevoiți să se deplaseze din cartierele noi în zona centrală sau în cartierele vechi, fapt ce a generat o presiune semnificativă asupra infrastructurii urbane.
Soluțiile USR
În ultima ședință de CL, primarul Emil Boc a afirmat, de mai multe ori, că România ar fi un loc perfect dacă ar funcționa precum Clujul. În acest context, Adriana Cristian, consilier local, a prezentat exemple de bune practici din orașele administrate de USR și soluțiile pentru rezolvarea problemelor din Cluj-Napoca.
Radu Mihaiu, primar al Sectorului 2 București, a implementat un sistem kiss&go – spații dedicate în fața școlilor unde părinții staționează 1 minut pentru a lăsa copiii. Această soluție este una care poate fi implementată rapid și care ar ameliora și organiza fluxurile de trafic din jurul școlilor, în perioada cea mai aglomerată – dimineața.
Allen Coliban, primar al orașului Brașov, are în implementare 2 proiecte extrem de utile și pentru Cluj: închirierea unui spațiu potrivit pentru a acomoda o școală buffer și programul pilot, asigurat din fonduri locale, masă caldă în școli.
Al treilea exemplu este la Timișoara, unde Dominic Fritz, aflat în funcție de 3 ani, nu de 20, termină anul viitor o școală nouă, a doua, construită de la zero pentru 446 de elevi din ciclurile primar și gimnazial.
Președintele organizației USR Cluj-Napoca, deputatul Viorel Băltărețu, a tras concluziile:
„Timp de secole, Clujul a fost sinonim cu educația de calitate. Clujenii s-au mândrit cu eticheta de ‘oraș universitar’ sau ‘oraș al elitelor intelectuale’. Dar prestigiul Clujului ca reper în educația națională pălește când mii de familii stau zilnic cu orele în trafic pentru a ajunge la școală.
Într-un oraș în care se nasc în fiecare an 6000 de copii, au fost create 2500 de locuri noi în 10 ani! Așa că peste o mie de copii clujeni învață după-masă.
În unele dintre școlile din cartiere actul educațional lasă de dorit. Dascălii buni, motivați, nu își permit să trăiască în Clujul devenit prea scump pentru locuitorii lui.
Administrația Boc a pierdut controlul: orașul crește încontinuu, infrastructura rutieră e depășită, școlile și grădinițele, prea puține, spitalele învechite. Cel puțin în privința infrastructurii școlare, distanța între ce spune Emil Boc și realitate a crescut de la un mandat la altul„, a conchis Viorel Băltărețu.
