Ramona Strugariu este parlamentar european din partea REPER, partidul înființat de Dacian Cioloș. În discuția cu noi, reprezentanta României la Bruxelles ne expune o parte din activitățile și succesele avute în acest for continental, multe dintre ele prea puțin cunoscute în țară, precum și opinii privind contextul politic intern, pericolul știrilor false și poziționarea geopolitică a țării noastre în Asia.
Presa Locală: Cum evoluează noua construcție politică – REPER? Ce perspective există pentru alegerile de anul viitor?
Ramona Strugariu: Reper evoluează bine, ne-am constituit filialele peste tot in tara, am lansat Institutul Repere pentru Democrație, care ne formează candidații viitori, am organizat deja caravane prin tara si planificam încă o serie de evenimente si caravane in curând, in octombrie si noiembrie. E important ca oamenii sa ne vadă printre ei si sa ne perceapă ca fiind o alternativa serioasa pentru Romania, profesionista si care sa le dea încredere. Am făcut si măsurători, pentru ca ne interesează publicul nostru proeuropean si așteptările sale, dar nu numai. Potențialul partidului este foarte mare. Trebuie sa ne creștem semnificativ notorietatea, pentru ca in momentul in care ajunge la oameni oferta noastră politica, rata de conversie in încredere si intenție de vot este excelenta.
Cred ca oamenii s-au saturat de promisiuni neîndeplinite si de modelul clasic de politician pe care li-l servește Coaliția PSD PNL. Pot înțelege asta. In același timp, resemnarea nu este si nu poate fi o opțiune. In Europa, in Parlamentul European, Reper are cea mai importanta garnitura de politicieni pe care i-a avut Romania vreodată, cu livrabile, cu rezultate. Delegația noastră a dat banii europeni pentru redresarea economiilor după pandemia de covid, si statelor membre, si României. Noi am livrat Actul european pentru inteligenta artificiala, prima reglementare din lume a AI. La noi sunt dosarele cele mai importante anticorupție, pentru libertatea presei, combaterea spălării de bani, garanția pentru tineret, sunt lucruri extrem de palpabile si de concrete pe care oamenii le pot vedea, măsura, au impact in viețile lor. La nivel parlamentar avem inițiative legislative care modifica codul electoral, cresc transparenta, ocrotesc actul de educație, combat violenta domestica, oferă soluții sustenabile pentru mediu, sprijină economia. O mana de oameni pot face o diferența mare in peisajul politic, imaginați-va cum ar fi sa avem armate de candidați pregătiți sa schimbe lucrurile.
Presa Locală: Care sunt cele mai importante proiecte de care v-ați ocupat în actualul mandat de parlamentar european și ce planuri mai aveți până în 2024?
Ramona Strugariu: In acest moment pot spune ca am livrat peste promisiunile din campania electorala din 2019, ceea ce știu ca suna neobișnuit pentru un politician, dar este real si verificabil. Însă nu mă opresc aici. Aș enumera dosare de impact pentru care am fost responsabilă fie din partea Parlamentului European, fie din partea grupului Renew Europe, precum Actul European pentru libertatea presei, care interzice spionarea jurnaliștilor pentru activitatea lor profesională și stabilește standarde înalte pentru protejarea surselor jurnalistice, Directiva Europeană anti-SLAPP, o propunere legislativă care protejează jurnaliștii şi activiștii de procese strategice îndreptate împotriva lor, pachetul legislativ de combatere a spălării de banii, unde sunt responsabilă pentru trei dosare din cele patru, o directivă care instituie reguli pentru autoritățile publice din acest domeniu, un regulament ce privește obligațiile pe care entitățile private le au pentru a combate acest fenomen din ce în ce mai răspândit și în final regulamentul care pune bazele noii Autorități Europene de Combatere a Spălării Banilor, care va avea competențe în supravegherea directă a entităților private, precum instituții financiare, ce au un grad ridicat de risc de spălare de bani. Am fost si sunt responsabila pentru toata procedura de descărcare de gestiune a agențiilor europene pentru justiție si afaceri interne, in Comisia pentru control bugetar.
Sunt raportoare a Parlamentului European pentru Directiva anticorupție, primul act normativ care setează un cadru uniform pentru combaterea corupției in Uniunea Europeana, armonizează definițiile infracțiunilor de corupție si aduce in discuție reguli de integritate si transparenta care previn corupția. E o propunere istorica si o mare responsabilitate pentru mine, in același timp. E si un câștig pentru Romania.
O altă prioritate în acest mandat a fost susținerea Republicii Moldova, din poziția de Vicepreședintă a Delegației Parlamentului European responsabilă de relațiile UE cu Republica Moldova. Iată că tot efortul meu și al colegilor a dat roade, munca noastră de susținere a contat. Moldova a obținut statutul de tară candidată la Uniunea Europeană si este pe o traiectorie europeana ireversibila care trebuie susținuta in continuare cu toate eforturile. Nu a fost ușor deloc, dar a meritat si merită din plin. Suntem același sânge si același neam avem o istorie comuna, aspirații comune, trebuie sa fim împreună in Uniunea Europeană.
Presa Locală: De ce credeți că a scăzut considerabil încrederea românilor în Uniunea Europeană? Sunt motive întemeiate sau este doar un efect al propagării știrilor false?
Ramona Strugariu: Conform sondajului realizat de Parlamentul European anul acesta, într-adevăr datele arată că încrederea românilor s-a prăbușit cu 20 de procente față de anul 2015, ceea ce este îngrijorător din punctul meu de vedere, dar nu iremediabil. Desigur că propagarea știrilor false a jucat un rol esențial, fiind exploatată maximal de AUR, acest partid extremist de pe scena politică din România. Aș nuanța însă puțin răspunsul la această întrebare.
În primul rând, aș menționa ca potențial motiv de scădere a încrederii în UE, criza sanitară de COVID-19, cu care ne-am confruntat la începutul anului 2020. Frica, nemulțumirea in gestiunea crizei, fără ca lumea să fie conștientă că de fapt Uniunea nu are competențe directe în materie de sănătate publica si ca in aceste condiții am găsit soluții aproape miraculos, restrângerile de drepturi si libertăți au contat. Este evident că ne-am confruntat cu o situație fără precedent, în trecutul recent cel puțin, însă ce ar trebui să reținem este că fără apartenența la Uniunea Europeană, situația ar fi fost dramatică, mult, mult mai grava. Am avut acces la rezervele comune de medicamente, puse laolaltă de Uniunea Europeană, la vaccinuri, în timp ce multe alte țări si părți ale lumii nu au avut nimic, s-au mobilizat echipe de medici transfrontalier pentru ajutor, am pus bani si resurse in comun in proporții uriașe. Trebuie să ținem cont de toate aceste lucruri și să realizăm ce a însemnat Uniunea Europeană în acele vremuri atât de grele.
În al doilea rând, m-aș referi la debutul războiului în Ucraina și la efectul pe care acesta l-a avut în România, prin inflația galopantă, creșterea în exces a prețurilor la alimente, utilități, impactul asupra traiului zilnic. Sunt lucruri însă pe care nu le amintește coaliția PNL PSD sau AUR: sprijinul energetic pentru romani vine de la Uniunea Europeană. Banii pentru refugiații din Ucraina, cărora romanii le-au deschis atât de generos ușile caselor, au venit de la Uniunea Europeană, nu de la Guvernul României. Iar acești bani au fost cheltuiți în România, prin urmare toți acești bani au reprezentat un aport la economia României. Si de această dată Uniunea Europeană ne-a sprijinit în toate aceste demersuri. Dar este mai simplu si in egala măsură ticălos să afirmi că refugiații ucraineni trăiesc pe spinarea românilor.
Un alt aspect este că informațiile ajung trunchiat și incomplet la oameni și aceștia pot ușor verifica acuratețea informațiilor, daca ii învățam si sprijinim sa își dezvolte gândirea critica si educația media, daca sprijinim presa libera si mai ales daca guvernele sunt transparente si comunica cu oamenii permanent. De acolo vine încredere. Altfel, oamenii dezvolta teorii ale conspirației care se adâncesc si se transforma in valuri de scepticism.
Presa Locală: Ați devenit raportoare a Parlamentului European pentru Directiva privind combaterea corupției. Cum decurge această luptă în România, la momentul actual și cum se compară țara noastră cu alte state membre?
Ramona Strugariu: Într-adevăr, cum am menționat anterior, am fost numită raportoare a Parlamentului European pentru directiva anticorupție și trebuie să mărturisesc că a fost onoare să primesc acest dosar în gestiune, întrucât înseamnă că mi-am făcut treaba bine pe parcursul mandatului și am dobândit încrederea colegilor mei ca pot duce cu bine la capăt acest proiect.
Concret, la nivelul României stăm bine la capitolul legislație în acest domeniu, chiar mai bine decât in alte state membre. Problema care se pune este cu aplicabilitatea legislației, cu funcționalitatea instituțiilor anticorupție, cu recuperarea prejudiciilor. Sunt probleme pe care nu ni le va rezolva in primul rând Uniunea Europeană. Noi trebuie să ne facem temele acasă. Evident că există corupție peste tot, și unele state combat mai bine acest fenomen, altele mai puțin bine, dar nu cred că un exercițiu în care ne uităm în ograda vecină ne ajută la acest capitol, poate doar în măsura în care vrem să ne inspirăm pentru bune practici.
Consider că dacă unele autorități competente și-ar face treaba în mod neîngrădit și fără influență din zona politică, asta ar aduce automat rezultate mai bune. Vreau însă să subliniez că fără recuperarea prejudiciilor produse de faptele de corupție, acest exercițiu este incomplet si insuficient. Cred ca dincolo de o decizie de condamnare de câteva luni sau ani care, după cum bine știm, se și reduce pe parcursul executării, romanii vor să vadă banii întorși la bugetul statului și averile dobândite ilicit confiscate.
Presa Locală: Sunteți preocupată de violența domestică și drepturile femeilor. Ce se poate în această privință în România, o țară unde un procent semnificativ din populație trăiește încă în sărăcie, unde educația este de multe ori precară, iar influența tradițiilor și a grupurilor conservatoare este puternică?
Ramona Strugariu: Violența domestică este într-adevăr o problema foarte serioasă, care afectează nu doar România, ci una din trei femei din Uniunea Europeana. Iar situația din Romania chiar arata rău si reflecta, pe de o parte, provocările sociale și economice, stereotipurile, conservatorismul, pe de alta parte lipsa de eficienta in combaterea fenomenului.
Nu poți combate violenta domestica cu discursuri. E nevoie de legi care sa fie respectate, de bugetare serioasa, de monitorizarea agresorilor, de suport pentru victime, de educație, multa educație.
În primul rând, m-aș referi la legislație și aplicarea legii. Este important ca România să aibă legi solide împotriva violenței domestice, dar și să fie aplicate eficient. Sigur, pedepsele mai dure ar putea reprezenta o soluție. Dar haideți sa le si aplicam. Sa aplicam si sa respectam legea. Asta este în România o problemă majoră, constantă și care pare fără soluție. Conform Codului penal, violența în familie, asupra partenerilor sau copiilor este o circumstanță agravantă și duce la majorarea automată a pedepselor. Cu toate acestea, e suficient să privim știrile și să vedem cum s-au înmulțit îngrijorător cazurile de violență domestică, uneori cu final tragic, comise chiar în timp ce împotriva agresorilor erau emise ordine de protecție. Iar pedepsele primite de agresori sunt, adesea, orientate către minimul prevăzut de legea penală. Avem nevoie de o strategie coerentă, de resurse sporite și de mai multă determinare din partea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor.
În al doilea rând, este adevărat că educația joacă un rol esențial în prevenirea și combaterea violenței domestice. Nu trebuie să ignorăm că educația în școli și în comunități cu privire la drepturile omului, egalitatea de gen, relațiile sănătoase, și la faptul că violența nu este acceptabilă, ar putea să aibă un rezultat chiar mai eficient decât aplicarea legislației penale. Trebuie adresate motivele, cauzele care fac ca acest fenomen să fie tot mai răspândit, pentru a putea preveni toate aceste comportamente demne de secolele trecute.
În al treilea rând, sigur că o rețea bine pusă la punct de centre de sprijin și adăposturi pentru victimele violenței domestice este crucială. Acestea ar trebui să ofere suport emoțional, consiliere psihologică, asistență juridică și alte resurse de care victimele au nevoie pentru a se simți in siguranță.
Sunt importante si campaniile publice de sensibilizare care pot ajuta la schimbarea percepțiilor și la eliminarea stereotipurilor de gen care perpetuează violența domestică. Promovarea unei culturi a egalității de gen este importantă pentru a reduce violența și controlul în relațiile de familie și nu numai.
Sprijinul financiar pentru persoanele vulnerabile este iarăși crucial în acest domeniu, pentru a reduce vulnerabilitatea la violență domestică. Măsuri precum programe de asistență socială, acces la locuri de muncă și programe de formare profesională ajută la reducerea sărăciei și a dependenței financiare de partener, astfel încât victimele violenței domestice să se poată desprinde din acele relații toxice si sa își capete independenta economica atât de necesara.
Presa Locală: Ați avut o întâlnire interesantă cu președinta Taiwanului. Cum s-ar putea dezvolta mai mult relațiile României cu această țară și mai ales cum considerați că ar putea fi redusă dependența de importurile din China?
Ramona Strugariu: Într-adevăr întâlnirea cu Președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen a fost una dintre cele mai inspiraționale şi mai frumoase întâlniri pe care le-am avut până acum. Este unul dintre acei oameni foarte rari care te marchează profesional şi personal de la prima întâlnire. Un model de modestie şi determinare, un om cult, ambițios, cu un simț al umorului excelent şi o pasiune pentru democrație cum nu am întâlnit până acum.
Sunt dezamăgitoare relațiile României cu Taiwanul, in primul rând pentru ca România nu are o poziție fermă de susținere diplomatica a acestei țări care este un model democratic fără echivoc intr-un război permanent si foarte dur cu un imperiu autocrat si atât de periculos pentru democrație. O ”scăldăm” când vine vorba de poziționarea față de relațiile cu Taiwan și recunoașterea independenței față de China, adică aplicăm aceeași tactică de a nu supăra pe cineva pe care o vedem destul de frecvent in relațiile externe si care nu ne ajuta, de multe ori, la nimic, pentru ca nu existam la masa deciziei, de fapt.
Apoi, România ar putea spori colaborarea cu Taiwan in multe feluri foarte utile pentru noi, în timp ce gestionează abil situația diplomatică și politică. Poate explora noi oportunități de afaceri și comerț cu Taiwanul, în special în domeniile în care Taiwan are o expertiză excelenta si capital serios de investit. Colaborarea în tehnologie, energie regenerabilă, electronice, sănătate și alte industrii ar putea aduce beneficii ambelor părți. România și Taiwan ar putea dezvolta parteneriate în domeniul educației și cercetării, facilitând schimburi si formari de specialiști, studenți, cercetători și cunoștințe în diverse domenii științifice, mai ales high-tech.
China e o alegere pe care România o face. Ponta si alte eminente cenușii guvernamentale ne-ar fi adus-o partener in industria energetica nucleara sau in telecomunicații si tehnologie 5G, ceea ce e mai mult decât o greșeală strategica fundamentala, e un atentat la siguranța statului, mai ales in astfel de vremuri, de război si conflict deschis intre doua modele si doua lumi.
Romania are de unde importa, nu prețul este singurul criteriu care determina o decizie de parteneriat comercial, in special in anumite condiții geopolitice sau când vine vorba despre industrii strategice. Pe de alta parte, Guvernul poate si trebuie sa investească în dezvoltarea industriei locale, noi nu avem o strategie de încurajare investițiilor si de cuplare la realitățile europene din industrie si de pe piața muncii, ceea ce ne va costa pe termen mediu si lung.
După experiența din pandemie cu China, Uniunea Europeana însăși s-a angajat sa își repatrieze cat mai mult din industriile esențiale si sa reducă dependenta de China. Nici măcar nu trebuie sa reinventam roata, ci sa urmam un trend si niște reguli de bun simt la nivel internațional si european.
