Presa Locală: Cum a început în cazul tău pasiunea pentru zoologie?
Andrei Mihalca: Nu aș spune că pasiunea mea e pentru zoologie, deși probabil așa a început. Mai mult aș defini-o ca o pasiune pentru tot ce e viu, natural. Când eram mic, desenam animale, colecționam animale. Citeam multe cărți despre animale. Inițial am vrut să dau admitere la biologie, dar pe ultima sută de metri am decis să dau admitere la medicină veterinară. Și nu a fost o alegere proastă. Iar domeniul, sau mai bine spus domeniile în care activez acum se leagă oarecum de pasiunea pentru biologie. Sunt specialist în parazitologie și în medicina populațiilor de animale sălbatice. Poate un pic și în medicină veterinară tropicală. Am fost primul medic veterinar din România care a devenit specialist al unui colegiu european iar apoi primul român devenit președinte al unui astfel de colegiu.
Presa Locală: La ce nivel se află cercetarea românească în acest domeniu și ce se face la USAMV Cluj-Napoca?
Andrei Mihalca: Cercetarea românească este un domeniu emergent. Sunt încă cu mult în urma altor țări din Uniunea Europeană sau alte țări dezvoltate economic și social. La USAMV Cluj-Napoca sunt câteva echipe foarte performante, care fac față competiției internaționale. Asta și datorită politicilor de susținere și promovare a oamenilor performanți de la noi din universitate. Practic, cercetarea se transpune în două categorii de rezultate: publicații și inovare. Publicațiile care contează sunt cele în reviste internaționale, cu factor de impact. În aceste reviste nu se publică nimic fără ca rezultatele să fie validate de recenzori, în general experți internaționali în domeniile respective. Colectivul de cercetare pe care îl coordonez este conectat la cele mai mari proiecte europene în domeniu, practic sunt implicați în vârful cercetării europene. Mereu am stimulat doctoranzii să participe la specializări internaționale, la întâlniri științifice. Principalele proiecte de cercetare în care suntem implicați se referă la entomologia medicală, bolile transmise prin vectori, medicina conservaționistă și alte domenii conexe. Lucrăm în puncte “fierbinți” ale globului din punct de vedere al bolilor emergente sau biodiversității cum ar fi Africa sub-Sahariană sau zona neotropicală, dar și în România.
Presa Locală: Mergi des în locuri exotice pentru a studia fauna locală; în ce fel te-au schimbat aceste călătorii?
Andrei Mihalca: Da, mă duc destul de des. De 2-3 ori pe an. Sunt membru activ în grupul de experți TroCCAP, care susține educația și cercetarea în domeniul bolilor parazitare ale animalelor de companie, fiind coordonatorul ghidurilor de diagnostic și tratament și de asemenea responsabil pe partea de educație a medicilor veterinari din Africa. Organizăm programe de educație continuă a medicilor veterinari pentru animale de companie din Africa sub-Sahariană. Avem în derulare un proiect de medicină conservaționistă în Galapagos. Aceste călătorii sunt extrem de dificile din punct de vedere logistic, iar accesul la aceste resurse de cercetare este extrem de dificil. Suntem practic în competiție cu echipe din marile universități ale lumii, care au resurse mult mai mari decât noi. Dar reușim să facem față cu brio. Cu ce m-au schimbat? Greu de spus. Eu încerc să văd invers. Cu ce pot eu să schimb în bine aceste locuri, sau mai bine spus viziunea noastră asupra acestor locuri.
Presa Locală: Cum sunt văzuți românii în Africa?
Andrei Mihalca: Aceasta e o întrebare care mă duce cu gândul la concepția românilor despre Africa. Este un cântec pentru copii, care începe așa “Africa-i o țară, plină de mistere”. Ei bine, Africa nu e o țară. E un continent. Al doilea ca mărime din lume. Fiecare țară din Africa e unică, e diferită. Noi suntem acolo albi, nu suntem români. Nu suntem văzuți ca români. Ci ca albi. Exact cum în România un kenyan sau un ugandez, sau un tanzanian nu sunt văzuți prin prisma naționalității lor, ci ca Africani. E trist.
Presa Locală: Participi la concursuri de fotografie și ai lansat chiar un album; ce feedback ai primit la pozele tale?
Andrei Mihalca: Fotografia wildlife e un hobby de al meu de care profit din plin mai ales când călătoresc în zone tropicale. În timp, m-am perfecționat și am reușit câteva fotografii cu care nu mi-a fost rușine să particip la concursuri internaționale de fotografie. Nu am câștigat nimic, e foarte greu. Dar am ajuns printre finaliști. Dar a însemnat mult pentru mine, având în vedere că majoritatea celorlalți erau fotografi profesioniști. Dar mă bucur când fotografiile mele sunt publicate, în diverse reviste, sau pe diferite site-uri. Sau ajung coperți de carte. La începutul pandemiei, trezindu-mă brusc cu timp liber am decis să culeg cele mai bune fotografii pe care le-am făcut în Africa și să le adun într-un album fotografic despre fauna Africii. Am decis să îl public în limba română pentru că așa ceva era o premieră. Și am reușit să vând aproape 500 de exemplare iar feedback-ul a fost foarte bun. Mi-au scris mulți oameni și mi-au spus că au aflat multe lucruri noi, că copiii lor s-au bucurat de acest album.
Presa Locală: Care este perspectiva ta legată de grădini zoologice, circuri și animale sălbatice ținute acasă?
Andrei Mihalca: Sunt trei lucruri diferite. Grădinile zoologice sunt instituții care în țările educate au un rol major în societate, știință, educație și conservare. În România încă suntem departe de acest concept. Circurile nu au niciunul dintre aceste roluri. Iar problema animalelor sălbatice ținute acasă este complexă. Depinde de ce înțelegem prin animale sălbatice. Putem vorbi de un leu ținut de un interlop ca un semn de putere, sau de niște pești de acvariu într-un ecosistem care educă copilul familiei despre ce înseamnă deținerea responsabilă a animalelor. Discuția e extrem de complexă și lungă.
Presa Locală: Ce crezi că ar trebui să învețe copiii despre animale, în plus față de ceea ce se predă în prezent?
Andrei Mihalca: Copiii ar trebui să învețe despre rolul animalelor în natură, despre semnificația și valoarea biodiversității, despre evoluție și deținerea responsabilă a animalelor domestice. Copiii ar trebui să învețe că nu există animale rele, că șerpii nu sunt unealta diavolului cum spune biblia. Mii de șerpi sunt omorâți în România din acest motiv.
Presa Locală: Cum crezi că pot fi combătute știrile fale și informațiile anti-științifice din societatea românească?
Andrei Mihalca: Cred că cea mai mare problemă a României de azi e educația, mai ales în ciclurile pre-universitare. Dar nu numai. Știri false și anti-știință există peste tot în lume, dar nu peste tot impactul e atât de mare ca în România. Principalele cauze pentru care impactul de la noi din țară este atât de mare rămân două: educația deficitară și religia. Care și ele merg mână în mână. Combaterea din păcate este dificilă și necesită măsuri pe termen lung, greu de văzut imediat. Și aici mă refer la creșterea nivelului educației de bază.
