Magazinele de vise şi libertatea individuală

Presa românească şi-a găsit un nou subiect de senzaţie: aşa-zisele „magazine de vise”, învinuite pentru toate relele posibile şi prezentate ca un grav pericol la adresa societăţii. Ce sunt aceste stabilimente? Sunt nişte firme care comercializează produse etnobotanice legale (adică plante şi derivate din plante, care produc efecte halucinogene sau euforice).

Când auzim de vreun caz prezentat la TV, în care tineri iresponsabili ajung la spital din cauza abuzului de substanţe provenite din astfel de magazine, primul instinct este să le condamnăm şi să cerem interzicerea lor. Dar haideţi să analizăm problema mai profund. În primul rând, deşi este adevărat că există persoane iresponsabile care îşi distrug sănătatea folosind produse etnobotanice, de ce ar fi responsabilitatea statului să le proteje, interzicând accesul altora (responsabili) la ele? Copiii minori n-au părinţi care să aibă grijă de ei? Tinerii majori nu au niciun fel de responsabilitate individuală, nu au fost educaţi până la această vârstă?

Deşi presa face mare tam-tam în privinţa drogurilor, să nu uităm că drogul legal care face cele mai multe victime, chiar şi în rândul copiilor, este alcoolul. De ce nu cere nimeni interzicerea lui? De fapt, s-a mai încercat asta odată, în perioada prohibiţiei din Statele Unite, iar rezultatele au fost dezastruoase: apariţia Mafiei şi creşterea spectaculoasă a violenţei, fără ca consumul de alcool să scadă (doar există întotdeauna piaţa neagră).

Cum rămâne cu cafeaua şi ţigările? Le interzicem şi pe ele? Tutunul are efecte mult mai nocive decât etnobotanicele, chiar şi decât marijuana! Dar cola, băuturile energizante, ciocolata şi produsele de fast-food? Şi ele produc (într-o oarecare măsura) dependenţă! Dar slănina şi cârnaţul? Cu siguranţă că nu sunt sănătoase! Hai să interzicem tot, să fie legală doar salata şi merele! Evident, doar cele bio, restul sunt contaminate…

Interzicerea unor produse sub pretextul protejării unor consumatori iresponsabili este absurdă şi n-a funcţionat niciodată, nicăieri în lume. Singurele efecte sunt: apariţia contrabandei, creşterea inftracţionalităţii, creşterea preţului lor, creşterea atractivităţii în rândul tinerilor (tot ce nu e permis este cool) şi posibilităţile mult mai reduse a celor care vor să renunţe la ele de a o face în mod organizat, cu asistenţă şi sprijin. Dar nu trebuie să ne mire acest lucru, în orice ţară politicienii şi autorităţile sunt mână în mână cu grupurile mafiote, dacă totul ar fi legal nu ar mai avea finanţare.

Discuţia nici nu ar fi avut nevoie să ajungă la aspectele practice ale problemei dacă am fi o societate bazată pe principii. Iar valorile de bază ar trebui să fie libertatea individuală şi dreptul la proprietate. Astfel, fiecare dintre noi este proprietarul propriului său corp şi nimeni nu are dreptul să-i încalce acest spaţiu privat. Este un drept fundamental al nostru să facem ce vrem cu corpul nostru, să introducem în el ce substanţe dorim, chiar şi dacă ele ne fac rău. Libertatea individuală este mai presus de dorinţele colectivului, un grup nu are dreptul să impună unui membru al său un anumit stil de viaţă, într-o societate liberă (cum pretindem noi că avem).

Demagogia presei şi a politicienilor înlocuieşte o dezbatere reală pe aceste teme; de o filosofie politică sau o polemică pe principii nici nu mai are rost să pomenim. Când nu există soluţii pentru problemele reale ale unui stat, oamenilor trebuie să li se ofere ceva circ pentru a fi ţinuţi în frâu. Manipularea prin astfel de diversiuni, cum este şi problema inventată a drogurilor, funcţionează foarte bine.

Ţin să precizez că nu consum niciun tip de droguri, nici măcar cele „uşoare” (cafea, alcool şi tutun) şi consider că orice dependenţă este o slăbiciune care poate fi depăşită, dar numai prin voinţă şi efort personal, nu fiind forţaţi de altcineva. Principiile sunt însă mai presus de preferinţele noastre individuale şi trebuie să le apărăm chiar şi când nu simpatizăm persoanele vizate de restrângerea lor.