Albert Ellis este un psiholog american care a dezvoltat ȋn 1955 Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentală (REBT), fiind considerat al doilea cel mai influent psihoterapeut din ȋntreaga istorie, pe primul loc depăşindu-l Carl Rogers, iar Sigmund Freud aflându-se abia pe locul trei. Această terapie este una activ-directivă, bazată pe filosofiile asiatică, greacă şi romană şi se concentrează asupra problemelor emoţionale şi comportamentale, ȋncercând astfel să redea oamenilor o viaţă mai fericită şi ȋmplinită.
REBT este pusă la dispoziţia tuturor cititorilor doritori prin cartea “Ghid pentru o viaţă raţională” ȋn care Albert Ellis şi partenerul său, Robert A. Harper, ȋncearcă să ofere o metodă educativă de auto-ajutorare pentru soluţionarea problemelor care ne tulbură viaţa. Deşi nu se ȋncurajează renunţarea la un terapeut, care datorită experienţei clinice este capabil să ofere o aplicare personalizată a terapiei, acest ghid nu urmăreşte cu precizie modelul medical obişnuit şi oferă astfel fiecăruia posibilitatea de a experimenta individual tehnicile propuse.
Terapia REBT susţine că emoţiile intense şi dezaptative care ne influenţează negativ viaţa se datorează gândurilor iraţionale pe care le deţinem şi că, transformând aceste gânduri ȋn unele raţionale, ne putem potoli furtunile interioare şi să fim capabili să fim mai fericiţi, mai productivi. “Credinţele, atitudinile, opiniile şi filosofiile de viaţă iau deseori, forma unor propoziţii internalizate sau a unor auto-verbalizări. Prin urmare, ei [pacienţii] ȋşi pot schimba emoţiile şi comportamentele care le sunt dăunătoare, dacă ȋşi descoperă, dispută şi acţionează ȋmpotriva acestor filosofii interne.”, ne explică autorii.
Într-adevăr nu oamenii, lucrurile sau alte evenimente exterioare sunt cele care ne cauzează tulburări, ci credinţele noastre că ele ne pot tulbura. Gândurile iraţionale, uneori nerostite, sunt cele care ne ȋndepărtează de realitate şi ne duc pe culmi emoţionale dureroase. Trecerea gândurilor prin prisma raţiunii diminuează intensitatea emoţiilor negative şi face viaţa suportabilă, ba chiar la limita extremă: fericită.
Gânduri catastrofale precum “Oamenii nu trebuie să se comporte niciodată nedrept cu mine, pentru că dacă se comportă astfel ȋnseamnă că sunt nişte persoane groaznice.” sau generalizările precum “Nu trebuie ȋn niciun caz să fiu sub aşteptări la locul de muncă, pentru că dacă se ȋntâmplă aşa sunt o persoană fără de valoare.” reprezintă exemple de moduri iraţionale de a gândi. Intervenţia raţiunii duce la alte atitudini “Nu ȋmi place când oamenii se comportă nedrept cu mine, ȋnsă pot suporta comportarea lor. Fiecare are liberul albitru şi poate acţiona cum consideră. ”. Acest gând nu produce catastrofarea de mai sus, ci trezeşte sentimente de dezamăgire când oamenii vă tratează astfel, dar permite să întreprindeți eforturi de a-i determina să vă trateze corespunzător sau, dacă nu, de a păstra distanţă faţă de ei. Sau ȋn cel de-al doilea caz, gândul rațional este “Nu ȋmi place să fiu sub aşteptări la locul de muncă.”, care produce regret când sunteţi ȋn această situaţie, dar din cauză că emoţia nu este una dezadaptivă de teamă, vă oferă mai multă determinare şi acţiune spre ȋmbunătăţirea abilităţilor cerute la servici. Ȋn plus, gândurile raționale vă feresc de a vă oferi etichete negative (”persoană fără valoare”) atunci când aveţi un comportament nedorit, înțelegând că un comportament se poate schimba și de aceea nu spune nimic despre ceea ce sunteți cu adevărat.
Multe asemenea situaţii veţi mai ȋntâlni de-a lungului ghidului, iar cu unele dintre ele vă veţi identifica negreşit. Dacă aveţi nevoie de ajutor ȋn tratarea gândurilor şi a emoţiilor dezaptative care vă rănesc, dacă doriţi să vă evaluaţi modul de viaţă sau dacă pur şi simplu vi s-a stârnit curiozitatea, best sellerul “Ghid pentru o viaţă raţională” reprezintă o mână fermă care vi se ȋntinde spre sprijin.
