Culoarul de mobilitate sustenabilă care urmează să fie realizat de-a lungul râului Someșul Mic, între Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida, este un proiect care are deja vechime, fiind propus în anul 2021, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană 2021-2030, care face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, fiind însă susținut și de mediul civic, activiștii dorind o formă a sa cât mai amplă.
CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică, coordonat de Ovidiu Câmpean, a organizat în 2023 dezbateri pe această temă, în toate localitățile prin care va trece acest coridor. Obiectivul acestui culoare este crearea unei alternative ecologice de deplasare pentru Cluj-Napoca și zona metropolitană, care să nu implice mașina personală, fiind create rute continue pietonale și velo. Pe lângă această funcție practică, coridorul va deveni și o atracție turistică în sine și un spațiu de agrement pentru localnici, cu alei de promenadă, spații verzi și locuri unde râul va rămâne într-o stare mai aproape de cea naturală.
Proiectul a ajuns azi pe ordinea de zi a ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U.), fără un scop precis însă, doar pentru a avea „o discuție de principiu”, după cum s-a exprimat arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță. Conform documentației, culoarul are obiective specifice foarte ambițioase:
- Un portofoliu coerent de servicii ecosistemice la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a comunelor Gilău, Florești și Apahida.
- Modele de urbanizare adiacente în simbioză cu coridorul verde-albastru
- Un număr crescut al deplasărilor nemotorizate de navetă, prin integrarea pistelor pentru biciclete cu rețelele existente și cu cele propuse de transport metropolitan în comun.
- Un sistem integrat al zonelor de interes istoric, turistic și natural din Zona Metropolitană Cluj și din Județul Cluj.
- O suită de trasee dedicate sportului și agrementului, gândite și proiectate în bucle coerente, sigure și interesante, astfel încât ele să se adreseze unui public cât mai larg, atât ca vârstă, cât și ca aptitudini. Mai mult, ele trebuie să încurajeze sistematic cât mai multe tipuri de sporturi, atât pe uscat, cât și pe apă, pe tot parcursul anului.
- O suită de legături funcționale cu sistemul de trasee dedicate sportului și agrementului planificate la nivel județean și regional.
- Asigurarea unui spațiu verde continuu de-a lungul râului și realizarea de conexiuni transversale cu spațiile verzi existente.
- Acțiuni de conservare a habitatelor naturale valoroase și interconectarea acestora. Integrarea și păstrarea a cât mai mult din vegetația ripariană actuală, cu o atenție specială asupra arborilor maturi și remarcabili.
- Acțiuni de valorificare a habitelor existente seminaturale dar și a celor degradate, prin re-naturare, prin împăduriri, prin crearea de zone de inundabilitate.
- Acțiuni pentru menținerea și reabilitarea biodiversității
Trei trasee: navetă, agrement și pietonal
Pentru traseul de navetă – este important să fie un traseu cât mai continuu și direct, pe care deplasarea se poate desfășura în siguranță și în cel mai scrt timp. Traseul favorizează utilizarea digului de pe malul drept. Este importantă asigurarea unor trasee de legătură care să ofere acces pe acest traseu din cât mai multe zone ale localității.
- pistă de navetă – folosită zilnic, în medie 7-10 km
- utilizatori – bicicliști care fac naveta între locuință și locul de muncă
- viteza mai mare
- relație intermodală cu metroul, autobuzul și trenul
- dotări – cafenea+toaletă, service bicicletă, stație încărcare bicicletă, rastel biciclete la conexiuni intermodale
- securitate – reducere intersecții cu traficul auto, separare cicliști de pietoni, lățime de 3 m pentru 2 sensuri, calea cea mai scurtă și directă, fără pante mari
- traversări – deasupra nivelului drumului prin poduri, subtraversare poduri, treceri la nivel semnalizate în avans
- continuitate – intersecții la max 2,5 km
- confort – lățimea de 3 m pentru pistă în dublu sens, plante fără spini plasate la 1.5 m de marginea pistei
- materiale piste – asfalt colorat
- iluminat – iluminat adaptat habitatelor adiacente (exclusiv pe traseul de navetă)
Pentru traseul de agrement – este important să fie un context cât mai plăcut, liniștit, care să traveseze zone naturale bogate. Focusul este pe peisaj, liniște, experiență și de aceea trebuie îndepărtat de drumuri aglomerate, zgomotoase, poluante, inestetice și periculoase. Trebuie să fie ușor de identificat, cu semne clare, coerente, unidirecționale, de preferat să aibă aceleași detalii. Traseul favorizează utilizarea amenajărilor și a spațiilor existente – digul de pe malul stang și drumuri vechi, limitarea tăierii arborilor, materiale cu impact redus asupra mediului, asigurarea unor etape de implementare care să ofere extinderea de trasee și nu realizarea de segmente fără conectare între ele.
- traseu comun velo-pietonal pentru familii sau grupuri, între 20-50 km
- utilizatori – cicliști ocazionali, ciclo-turiști, cicliști sportivi, alergători, excursioniști
- viteza mai mică de deplasare
- dotări – picnic, sport, relaxare, ponton, cafenea, puncte de informare
- materiale piste – agregate
- iluminat – traseu neiluminat noaptea
Pentru traseul pietonal – este important să fie un context cât mai plăcut, liniștit, care să traveseze zone naturale bogate. Focusul este pe peisaj, liniște, experiență, informații (indicatoare informative). Traseu în buclă, cât mai natural, cu limitarea tăierii arborilor și folosirea materialelor cu impact redus asupra mediului. Trebuie îndepărtat de drumuri aglomerate, zgomotoase, poluante, inestetice și periculoase. Trebuie să fie ușor de identificat, cu semne clare, coerente, unidirecționale, de preferat să aibă aceleași detalii.
- traseu pentru familii sau grupuri, pentru evadare în natură, explorare, între 10-20 km
- utilizatori – pieton
- dotări – picnic, relaxare, ponton, loc de joacă, sport, mobilier de odihnă, puncte de informare
- mobilier – evitare coșuri de gunoi (afișaj care încurajează să își ducă gunoiul cu ei), cișmele, camere de supraveghere
- materiale alei – agregate
- iluminat – traseu neiluminat noapte
Claudiu Salanță a precizat că dorește ca acest coridor să fie cât mai bine conectat și cu alte puncte de interes adiacente și că este foarte important ca traseele pentru pietoni și bicicliști să fie continue pe tot parcursul său:
„La Gilău nu cred că ar trebui să ne oprim la baraj, ci ar trebui să mergem până în zona de pădure. Este poarta de intrare în Munții Apuseni și cred că ar trebui să ne conectăm la ea. Aș vrea să conectăm și Făgetul la Someș. Aceeași situație este și cu Valea Chinteniului. În zona Apahida, ar trebui găsită neapărat o soluție pentru conectarea Dezmirului. De asemenea, mi se pare important să poți merge de la Câmpenești la Aqua Park-ul din Chinteni. Vreau să evităm să avem culoare întrerupte. Să pot merge pe bicicletă de la Gilău, de la baraj, până la Jucu”, spune arhitecul.
Membrii comisiei au stabilit că vor urma și alte întâlniri pentru discutarea acestui proiect, la care să fie invitați și primarii celor 4 comune, precum și reprezentanți ai instituțiilor implicate – Apele Române și Hidroelectrica.
