Agenţia de Protecţie a Mediului a sintetizat datele preluate de la cele 5 stații de monitorizarea din Cluj și depistat principalele surse de poluare cu substanțe chimice, iar după evaluarea contribuției fiecărui poluant la datele inventariate în 2014 s-a ajuns la concluzia că cea mai mare parte o constituie compușii organici nonmetanici, generați de încălzirea rezidențială (78%) trafic (15%) și industrie (7%).
Conform rezultatelor cele mai importante surse de poluare sunt traficul și încălzirea rezidențială, cu valori mai mari la finalul săptămânii și cu creșteri între orele 16:00 – 20:00. Nici la capitolul metale grele nu stăm tocmai rău, fiind calculate 8,8 tone reprezintă emisiile de cadmiu, 0,4 tone nichel şi 0,1 tone arseniu, având ca principală sursă industria sticlei, cărămizilor, produselor ceramice, plăcilor de gips-carton (79%), producerea de energie electrică şi termică (14%), încălzirea rezidenţială (5%), traficul rutier, feroviar şi aerian (2%)
„Monitorizările se fac prin toate cele cinci staţii, amplasate la Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda şi Huedin, determinându-se concentraţiile de benzen, toluen, arseniu, nichel şi cadmiu, care sunt prezentate în timp real pe site-ul dedicat, apoi se analizează probele în laborator, iar rezultatele vor fi afişate tot pe acest site, pentru a putea fi vizualizate de către toată lumea”, a sintetizat directorul APM Cluj, Grigore Crăciun.
„Noi facem şi monitorizarea industrială, şi cea a traficului. În februarie, am constatat valori mai mari chiar în weekend ca urmare a încălzirii rezidenţiale. În Huedin avem o problemă mai mare deoarece încălzirea se face cu lemne”, afirmă Liana Mureşan, şef serviciu în cadrul APM Cluj.
„Important este ca autorităţile şi instituţiile să ţină seama de aceste date în strategiilor lor şi să poată acţiona prompt în momentul în care valorile sunt depăşite”, remarcă managerul de proiect, Florina Muntean.
Ministerul Mediului are în derulare mai multe proiecte de nivel național care au ca scop reducerea poluării.
„Acest proiect face parte dintr-un program la nivel naţional care cuprinde 27 de proiecte început în 2015. Pe Mecanismul Financiar SEE avem un grad de absorbţie de 98-100% şi unul de autorizare de plăţi cuprins între 60 şi 90%. Prin participarea trainerilor norvegieni la acest program am format 23 de experţi pe termen lung şi alţi 100 de experţi pe termen scurt specializaţi în reducerea substanţele chimice periculoase”, a subliniat Marisanda Pîrîianu, director în MM.
Noile staţii de monitorizare a poluării sunt amplasate pe străzile Dâmboviţei (Cluj-Napoca), Vâlcele (Dej), Clujului (Gherla), Axente Sever (Turda) şi Republicii (Huedin), iar proiectul de la Cluj, care se desfășoară în perioada 2015 – 2017 are o valoare de 6,6 mil lei obținuți din granturi SEE (85%) și bugetul de stat (15%)
