Adepții lui Gregorian Bivolaru consideră că achitarea lui Gregorian Bivolaru la Cluj a fost decizia corectă, „ținând cont de aberațiile din rechizitoriu”.
Având în vedere că Parchetul a făcut recurs, adepții lui Bivolaru califică acest demers ca fiind unul nefiresc, procurorii încercând cu „disperare să-și spele obrazul, după ce rechizitoriul de 100 de volume a fost desființat de instanță”.
Mâine, 6 septembrie 2016, se judecă la Tribunalul Cluj recursul în procesul intentat împotriva lui Gregorian Bivolaru și altor 20 de practicanți yoga pentru o acuzație inventată de trafic de persoane. Decizia de achitare s-a pronunțat prin Sentința Penală nr. 62 din 11 februarie 2015, document de aproape 100 de pagini care „demonstrează instrumentarea abuzivă și profund nelegală de către procurori a acestui dosar” consideră oficialii MISA.
Redăm în continuare din acest document amplu câteva paragrafe edificatoare cu privire la inexistența infracțiunilor de care a fost acuzat Gregorian Bivolaru, la presiunile politice exercitate și chiar la fabricarea acestui dosar și a așa-ziselor probe prezentate de Parchet:
* Rechizitoriul (constând în 100 de volume!) ‘s-a bazat pe fapte care nu există’, pe declarații obținute inclusiv în urma unor ‘percheziții barbare’, pe expertize ale unor așa-ziși experți care fie și-au ‘asumat în mod ilegal această calitate de specialist în psihologie judiciară’ (psihologul Tudorel Butoi), fie se află pe statele de plată ale SRI (prof. univ. Irina Holdevici, ofițer SRI), ‘instituția implicată în deschiderea dosarului MISA’;
* ‘Întreaga cercetare judecătorească a relevat inconsistența acuzațiilor din rechizitoriu, în această fază toate acuzațiile dovedindu-și adevărata natură, adică de simple presupuneri, deducții lipsite de suport probator, devenind mai mult decât evident că faptele de acuzare fie nu există, fie nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.’;
* procurorii au folosit așa-zise mijloace de probă care ‘nu au avut ca scop aflarea adevărului’, ci au fost folosite ‘doar pentru a influența instanța’;
* organele de urmărire penală ‘au încălcat în mod foarte grav dreptul la un proces echitabil al inculpaților’;
* procurorii au recurs chiar, în mod extrem de grav, la înlocuirea unor nume din declarațiile unor părți vătămate, pentru ‘a induce în eroare instanța de judecată’, ‘cu scopul de a atrage răspunderea penală […] a inc. Bivolaru Gregorian’;
* ‘DIICOT a ales ‘specialiști’ ce puteau ‘garanta’ rezultatul demersului care era deja stabilit. Aceștia doar au preluat anumite teorii deja elaborate de Parchet, pe care apoi le-au ‘confirmat’, fără a le verifica în niciun mod legitimitatea. Niciuna dintre aceste așa-zise ‘expertize’ nu îndeplinește criterii elementare de profesionalitate’;
* unele așa-zise părți civile au dat declarații ‘cu exact același cuvinte până la cel mai mic detaliu, ceea ce dovedește că fraza le-a fost dictată de către anchetator și că ele în realitate nu cunosc nimic despre asta’;
* declarațiile unor părți civile referitoare la alte părți civile nu au putut fi luate în considerare din cauza ‘interesului procesual comun pe care îl au toate părțile civile, și anume acela de a obține pe nedrept sume de bani cu titlu de despăgubiri’, sume halucinante ce ajung până la 5 milioane de euro; de asemenea există în declarații ‘o serie de contradicții flagrante care demonstrează fără dubiu că nu spune adevărul’;
* unele părți civile au formulat plângeri la ani buni după ‘săvârșirea presupuselor fapte ale căror victime susțin că au fost’, ceea ce arată ‘lipsa de veridicitate a acuzațiilor’ și ‘scopul (…) de a se răzbuna pe inculpatul Bivolaru Gregorian’;
absolut toate ‘părțile vătămate’ au declarat că nu au fost oprite să plece din ashram sau de la cursul de yoga când au dorit aceasta;
instanța constată în cazul fiecărei părți civile că ‘este exclusă existența oricărui element de îndemnare, de determinare, de constrângere sau de abuz de autoritate care să fi fost exercitată (…) de către inc. Bivolaru Gregorian’, precum și că este exclus că ‘s-ar fi putut afla într-o stare de vulnerabilitate față de inculpatul Bivolaru Gregorian, caz în care ar fi putut să fie receptivă la presupusele acte de recrutare care susține că s-ar fi săvârșit asupra ei în vederea cazării în ‘ashram’ și exploatării acesteia în stare de aservire’;
* ‘publicarea integrală pe internet a întregului Rechizitoriu, chiar înainte de a fi sesizată instanța de judecată, dovedește cu prisosință aceste presiuni care au existat în timpul anchetei’;
* ‘materialul probator conduce instanța mai presus de orice dubiu spre concluzia că faptele nu au fost săvârșite’
În concluzie, acest dosar se bazează în întregime doar pe interpretarea forțată și complet ilegală pe care Parchetul o face termenului de ‘karma-yoga’ (‘calea acțiunii altruiste și detașate’), pentru a pune semnul egal între traficul de persoane și munca voluntară. Amintim câțiva autori celebri care au scris despre karma-yoga: Swami Vivekanada — ‘Karma Yoga: the Yoga of Action’, Swami Sivanada — ‘Practice of Karma Yoga’, Sri Aurobindo — ‘Karma Yoga — Perfection in Work’.
Avocatul lui Gregorian Bivolaru în procesul de la Cluj, Dan Voinea, doctor în drept, general de brigadă și expert în victimologie, declară: ‘Inculpații din acest dosar și yoghinii din România sunt victimele a peste 40 de ani de abuzuri din partea structurilor de putere securiste, suferind doar pentru că înțeleg să ducă o viață diferită de a altora, să mediteze și să aibă o filozofie proprie despre existența umană cu adânci reflexe din filozofia indiană, experiența yoga. Această hărțuire sistematică prin presă și justiție afectează profund viața acestor victime prin marginalizare și dispreț, fapt ce constituie o violare gravă a libertăților și demnitășii umane. Această cauză prin istoricul ei se dorește a fi o construcție juridică de natură politică a ‘cauzei MISA’ și face parte din marile dosare ce privesc victimele comunismului, iar represiunea împotriva MISA este o replică a represiunii făcute împotriva mișcării yoga de peste 40 de ani.’
În condițiile unei judecăți corecte, este dificil de imaginat cum instanța ar putea lua mâine o altă decizie, analizând aceleași fapte.
