Adela Dehenes, de la USR Cluj, ne vorbește despre provocările acestui prim mandat de consilier județean, aflat în opoziție, într-un context politic și economic foarte dificil.
Presa Locală: Cum a fost prima jumătate de mandat în calitate de consilier județean la Cluj?
Adela Dehenes: Prima jumătate de mandat a fost intensă și plină de lecții importante despre administrația și politica românească. E nevoie de foarte multă reziliență și optimism personal, pentru că sunt foarte multe aspecte care pot fi îmbunătățite, dar din opoziție nu ai instrumentele executive să produci efectiv schimbarea in bine.
Presa Locală: Care este relația consilierilor USR cu Alin Tișe? Ține cont președintele Consiliului Județean de propunerile și criticile voastre?
Adela Dehenes: Relația nu este nici simplă, nici firească – suntem o forță politică nouă, prima oara angrenată în administrația locală, deocamdată în opoziție, deși am pornit la drum în acest mandat ca parteneri de guvernare. Președintele Consiliului Județean se confruntă cu un nou mod de a face politică și implicit cu un nou mod de a face opoziție: bazat pe sinceritate – administrație „pe bune”! Singurul aspect care contează pentru aleșii USR este interesul cetățenilor. Această prioritate a USR contrariază oarecum cutumele politicii, așa cum a fost ea in ultimii 30 de ani. În mod evident generează o tensiune în relația majoritate – opoziție. Criticile noastre supără, deranjează, propunerile noastre sunt analizate foarte critic și puține sunt valorificate. Personal am o abordare constructivă si foarte concretă, astfel încât pot spune, că deși reprezint opoziția, în câteva rânduri am reușit să conving majoritatea de validitatea unor propuneri, care au fost acceptate si materializate.
Presa Locală: De ce se fac în continuare online ședințele de Consiliu Județean, deși nu mai există restricții pandemice de vreo jumătate de an?
Adela Dehenes: Nu aș putea să răspund la această întrebare. Ședințele online trebuie privite ca un câștig comunicațional, ca o completare utilă la ședințele fizice. Noi USR susținem un regulament cu posibilitatea de a organiza ședințe hibrid. Munca de consilier este așa cum știți, o activitate in afara serviciului fiecăruia. Uneori prin natura profesiei este posibil sa nu poți participa fizic la o ședință. Conectarea online ar da însă posibilitatea să-ți faci datoria fără restricții. Personal nu am absentat pana acum de la nici o ședință ordinara sau extraordinara.
Presa Locală: Alin Tișe a promis în campania electorală din 2020 că județul Cluj va fi primul din țară cu toate drumurile județene modernizate și asfaltate. Va reuși Consiliul Județean să facă acest lucru? Cât de bună este calitatea lucrărilor?
Adela Dehenes: Acesta este principalul meu subiect de interes: drumurile județene. Cu siguranță o serie întreagă de drumuri s-au asfaltat. Dar există în continuare mari probleme. Mai mult de jumătate dintre drumurile județene, care fac parte din traseele selectate pentru reabilitare si modernizare pe fonduri europene, sunt întârziate în etapele de licitare și execuție. Este o situație endemică in România – întârzieri si blocaje în realizarea proiectelor de infrastructură. Știm ca legislația este greoaie, dar avem aceeași majoritate politică și local și la nivel parlamentar. De aceea incapacitatea de a construi drumuri, centuri ocolitoare și autostrăzi este absurdă si paradoxală. USR la Ministerul Transporturilor a deblocat în câteva luni zeci de proiecte. Deci se poate, s-ar putea! Daca s-ar vrea si daca s-ar ști cum, în coaliția majoritară.
Revenind la drumurile din județul Cluj: o altă problema efectivă este execuția lucrărilor de întreținere pe drumurile care nu sunt prevăzute pentru modernizare. Întreținerea este pe termen scurt, așa este gândită; activitatea de întreținere este recurenta: se asfaltează superficial, iar se deteriorează, iar se reface. Este o abordare care irită cetățenii, risipește resursele și blochează orice eventuală inițiativă de extindere a rețelei de drumuri modernizate. În loc să avem lucrări solide cu garanție de 5-8 ani, timp suficient sa se deschidă noi căi de acces, să se diversifice rețeaua județeană, să se facă centuri ocolitoare chiar și pentru localități mai mici – noi nu reușim să ieșim din cercul vicios în care ne aflăm. Suntem foarte departe de o infrastructură modernă așa cum vedem în Europa, dar și în țările din jur, în Ungaria, și culmea și în Republica Moldova. Cum treci granița, primul sat din Ungaria are centură ocolitoare. Asta se traduce în viteza constantă de rulare numai în afara localităților, implicit câștig de timp pentru șoferi și calitate a vieții urbane în localități, care scapă de atributul de tranzit. Este o cascadă de consecințe pozitive, dar la noi perspectiva aceasta este de domeniul fantasticului.
Presa Locală: Inaugurarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) a fost amânată cu câțiva ani și chiar și acum se vorbește despre multe nereguli la acest proiect, iar reciclarea funcționează mai mult pe hârtie. Ce se poate face pentru ca CMID să funcționeze normal și cine este de vină pentru toate problemele apărute?
Adela Dehenes: Cum spuneam și mai sus, este o incapacitate a instituțiilor de stat de a gestiona proiecte mari, cu termene clare, controlul calității, selecția constructorului – toate la un loc. Este o imensă deosebire față de abordarea din mediul privat, unde eficiența și atingerea obiectivelor sunt esența performanței manageriale. CMID va deveni funcțional când abordarea va fi una orientată pe rezultate performante în slujba cetățenilor.
Presa Locală: Unii primari s-au plâns de alocarea preferențială a fondurilor de către Consiliul Județean spre aleșii locali ai PNL. Ați observat acest fenomen? Dacă da, cum poate fi combătut?
Adela Dehenes: Da, bineînțeles ca l-am observat și am luat atitudine în plen, respectiv am propus un alt mecanism, mai eficient. Problema nu este alocarea preferențială, ci alocarea nediferențiată. Sumele au caracterul unor „burse școlare” acordate să spunem pe 3 – 4 categorii politice: Toate primăriile PNL primesc aceeași suma, apoi primăriile UDMR, toate primesc aceeași suma, ușor mai mică decât PNL, și așa mai departe. Nu exista nici o corelație cu nevoile sau bugetele localităților. Per ansamblu această distribuție anuală, chiar daca favorizează ușor primăriile de o anumită culoare, nu rezolvă problemele nimănui. Am propus o abordare care să țină în primul rând cont de proiectele administrațiilor locale. Teoretic ele sunt depuse, dar noi nu le-am văzut pana acum, deși le-am solicitat. Apoi criteriile de acordare ar trebui să țină cont de execuția bugetară a unui UAT. Primăriile harnice trebuie încurajate! Am propus să se acorde sume mai mari, prin rotație, astfel incit banii să ajungă pentru cofinanțarea unor lucrări semnificative dar care nu ar fi eligibile pentru alte finanțări. Practic s-ar acorda o data o sumă mare, corespunzătoare celor 4 tranșe de fonduri, corespunzătoare celor 4 ani de mandat. O sumă mare permite angajarea unor lucrări consistente (de exemplu realizare de trotuare, pietruiri, etc.) , de care majoritatea administrațiilor rurale au mare nevoie. Sumele mici anuale sunt folosite la plăți mici, cetățenii contribuabili nu vad finalitatea impozitelor plătite de ei, din care revin practic aceste sume.
Presa Locală: Ce îi lipsește județului Cluj? Aveți vreun model de provincie sau regiune din Europa spre care merită să tindem?
Adela Dehenes: În mod interesant, din punct de vedere administrativ provinciile europene seamănă mult între ele – pentru că dincolo de specificul cultural sau legislativ se aplica așa numitele principii de bună practică. Nu este nici un secret, informația circulă, orice inovație în materie de gestiune a serviciilor publice se propagă rapid în ziua de azi și este preluată și implementată în alte localități, în alte țări. Desigur acolo unde exista voința politică, unde nu există corupție, nepotism, căpătuire cu funcții publice sau îmbogățire din afaceri cu statul. Centrală este dorința de a dezvolta o localitate, administrația publică fiind entitatea principală în slujba cetățenilor. Eu am o lungă experiență de viață în Germania, dar dacă mulți consideră că e nedrept să ne comparăm cu nemții, va trebui să recunoaștem cu tristețe că Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia si alte țări, cu care împărtășim aceeași istorie recentă, ne depășesc cu mult la capitolul administrație locală. În județul Cluj am sesizat ca exemple pozitive comunități deschise la modelele de succes din afară, nu întâmplător sunt localități cu majoritate de etnie maghiară: vezi Sic, Sâncrai – unde amenajarea spațiului comunitar amintește mult de Austria. Există exemple de succes și în Romania, în alte județe; de Ciugud, Alba vorbește admirativ toată lumea, dar din păcate puține administrații locale și-au propus să urmeze efectiv acest model.
Vorbind despre un nivel supraordonat localităților, cum ar fi județul, personal cred în necesitatea de a integra mai mult administrația regională, și susțin demersul regionalizării. Pe de alta parte consiliul județean ar trebui să-și asume mai multă activitate de coordonare a administrațiilor locale. UAT-urile au obligația de a gestiona proiecte de infrastructură locală, deși nu dispun de specialiști locali, aceste demersuri ar trebui standardizate și coordonate de la nivel județean: și aici mă refer la proiecte de apă si canalizare, infrastructură rutieră, drumuri comunale modernizate, colectarea deșeurilor, etc – sunt necesități elementare care în 2022 în județul Cluj nu sunt satisfăcătoare, ca să nu spun că lipsesc. E nevoie de o viziune coerentă la nivel de conducere a județului, care sa țintească rezolvarea acestor probleme într-un termen rezonabil și asumarea unui rol de coordonare prin suport de specialitate și transfer de know how. Din păcate lucrurile nu se desfășoară în această direcție, și în acest mandat administrativ 2020-2024 eu nu sunt optimistă că se vor rezolva chestiuni de bază ale populației din mediul rural. Abordarea este mult prea fragmentată si punctual dezinteresată.
Presa Locală: Familia dvs. este originară din Basarabia. Cum vedeți actuala situație politică și economică de peste Prut, în contextul agresiunii rusești din Ucraina?
Adela Dehenes: Eu sunt clujeancă, născută și crescută în Cluj-Napoca. Bunicul patern era originar din Basarabia, a fost om politic, a semnat Unirea Basarabiei cu România în 1918 iar apoi a fost deputat timp de 3 legislaturi în parlamentul României Mari; motive suficiente ca să se refugieze din Basarabia in România in 1944. Pe linie maternă o parte din familie este din Cluj, unchiul mamei servind în administrația publică a orașului pana in 1940.
Personal am preluat ștafeta tatălui si a bunicului de a fi apropiată de Basarabia, unde am legături multiple dar și proiecte împreună cu administrația și școala din localitatea de baștină a familiei.
Situația politică actuală este foarte favorabilă evoluției europene a Republicii Moldova. Situația economica este însă foarte dificilă, în primul rând din cauza că resursele energetice sunt puține, tara este mică, emigrația forței de muncă este foarte mare. Republica Moldova are mare nevoie de Europa, și în mod evident are nevoie de România. Dar ar avea nevoie de o Românie care evoluează fericit, coerent – realitatea actuală este din păcate confuză, marcata de eșecuri și de incapacitatea coaliției PNL-PSD de a răspunde adecvat provocărilor generate de războiul din Ucraina. Republica Moldova este obligată să găsească alte resurse de susținere în Europa și se pare că reușește. Situația din Moldova depinde enorm de evoluția militară a Ucrainei, pentru că forțele politice centrifuge, orchestrate de Moscova, trebuie temperate. Moldova nu are puterea sa le contracareze ferm, nici la nivel de structură statală , dar nici în populație, așa cum vedem ca se întâmpla in Ucraina. Ar trebui sa înțelegem ca o țară mică ar fi teoretic mai ușor de gestionat, vorbim de o populație cât 3-4 județe de la noi, dar în momentul când populația este divizată, cu orientări divergente, sarcina guvernării devine foarte delicată. Din păcate, în acest moment istoric de derivă, România nu reușește să fie o țară suficient de atractivă economic și politic pentru moldovenii de orice etnie.
