În cursul zilei de luni, 3 februarie, deputații membri ai EUDS au ales conducerea acestei comisii speciale care are ca scop protejarea democrației europene.
Președinte al EDUS a fost aleasă Nathalie Loiseau (din partea grupului Renew, Franța), iar vicepreședinți au fost aleși: Csaba Molnár (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D, Ungaria), Sandra Kalniete (grupul Partidului Popular European – PPE, Letonia), Stefano Cavadegna (grupul Conservatorilor și Reformiștilor EuropenI – ECR, Italia) și Vasile Dîncu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D, România).
„Democrația europeană se confruntă cu amenințări tot mai mari generate de populism, dezinformare și influențe externe, în special din partea Rusiei. Regresul democratic este o realitate în mai multe state membre, iar deficitul de legitimitate al instituțiilor europene alimentează mișcările populiste și eurosceptice.
În acest context, este imperativ ca UE să-și consolideze mecanismele de apărare a democrației și statului de drept. Războiul hibrid, care include propaganda, presiunile economice și atacurile cibernetice, subminează unitatea europeană și slăbește încrederea cetățenilor în instituții. De asemenea, utilizarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială și deep fakes, pe fondul unei insuficiente alfabetizări digitale a cetățenilor, crește riscul de manipulare a opiniei publice.
Reacția Uniunii Europene de până acum a beneficiat de eficiență limitată si instrumente fără mare capacitate. UE dispune de un set limitat de instrumente pentru a combate reculul democratic, iar utilizarea acestora a fost, adesea, ezitantă din cauza lipsei de voință politică și a complexității procedurilor. Aplicarea sancțiunilor materiale, cum ar fi cele prevăzute de Articolul 7, este dificilă și, adesea, ineficientă în fața încălcărilor severe ale democrației.
Din perspectiva mecanismelor judiciare, vedem că procedurile de încălcare a dreptului comunitar aduse de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și litigiile private în instanțele naționale pot fi instrumente utile, deși nu suficiente singure, pentru a combate amenințările asupra democrației. Condiționarea accesului la fondurile UE de performanța în materie de democrație și stat de drept poate fi o măsură legitimă și necesară, însă putem observa că nu a avut rezultate spectaculoase, în ultima vreme.
În același timp, însă, intervențiile UE pot provoca reacții adverse la nivel național, guvernele acuzând Uniunea de interferență nelegitimă, ceea ce poate întări forțele politice anti-UE și iliberale.
Misiunea comisiei noastre speciale pentru a proteja democrația este esențială deoarece avem în vedere dezvoltarea unor mecanisme inovatoare pentru o reziliență sporită în fața tuturor acestor amenințări. Este nevoie să gândim răspunsul Uniunii Europene de o manieră complexă și eficientă.
La prima discuție cu colegii mei din conducerea comisiei am stabilit că prevenirea reculului democratic în UE necesită o abordare complexă care să combine presiunea socială, mecanismele juridice și sancțiunile economice, evitând în același timp reacțiile negative interne. Este esențial ca UE să aplice aceste măsuri în mod consecvent și să dezvolte mecanisme de monitorizare și evaluare pentru a asigura păstrarea valorilor democratice.
Este momentul să regândim strategiile de protecție a valorilor noastre fundamentale și să construim un sistem mai solid și mai rezilient împotriva provocărilor la adresa democrației”, a declarat Vasile Dîncu.
Parlamentul European a votat în 18 decembrie 2024 înființarea unei noi comisii speciale privind Scutul european pentru democrație. Comisia va evalua legislația și măsurile UE existente și planificate în lumina posibilelor interferențe rău intenționate în procesele democratice, inclusiv în perspectiva viitorului Scut european pentru democrație inclus în documentul programatic al Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029. Comisia are rolul de a propune soluții tangibile pentru a consolida rezistența UE la amenințările și atacurile hibride și pentru a îmbunătăți cadrul juridic și instituțional al Uniunii. În plus, EUDS va examina activitățile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă în combaterea manipulării și interferenței informațiilor străine.
Lucrările comisiei se vor concentra, printre altele, pe interferența prin intermediul platformelor online și impactul acestora asupra democrației; atacurile asupra infrastructurii critice; atacurile cibernetice; conținutul generat de inteligența artificială și falsurile profunde care vizează interferența străină și manipularea informațiilor; amenințările hibride autohtone, precum și rolul actorilor rău intenționați statali sau nestatali.
Comisia Scutul european pentru democrație (EUDS) are un mandat de 12 luni și este formată din 33 de membri. Aceasta poate prezenta Parlamentului un raport intermediar și va prezenta un raport final privind constatările și recomandările sale.
