Ce înseamnă pentru români sfârşitul lunii decembrie? Pentru majoritatea lor, această perioadă e un pretext pentru a sta mai puţin la slujbă, a cheltui banii pe produse de care nu au nevoie şi mai ales pentru a mânca şi a bea în exces. Şi nu este nimic rău în asta! Nu voi condamna oamenii pentru că fac ceea ce le place, ca diverşi moralişti de pe la televiziuni. În schimb, nu pot să nu remarc şi de această dată ipocrizia atât de specifică românilor… De ce vrem oare să parem mai morali, mai puri şi mai buni decât restul, când avem aceleaşi slăbiciuni ca toţi ceilalţi?
Latura religioasă a sărbătorilor de iarnă e tratată superficial de marea majoritate a populaţiei, deşi declarativ toţi o consideră importantă. Ritualismul şi formalismul prevalează în rândul celor care fac un minim efort de a merge până la biserică în această perioadă, dar o meditaţie profundă asupra semnificaţiei spirituale a acestor date este aproape inexistentă. Chiar şi pentru cunoscătorii sensului religios al Crăciunului, trecerea spre o aplicare practică în viaţa lor a îndemnurilor morale de „a fi mai buni şi mai generoşi” (lansate cu atâta patetism prin presă) este foarte dificilă şi are loc arareori.
Dar şi falsitatea aceasta are latura ei bună; daca românii ar fi cu adevărat atât de religioşi pe cât se pretind în sondaje, am fi o ţară de fanatici. Altfel, deşi ne considerăm mult mai credincioşi decât vecinii noştri din vest, comportamentul nostru vizavi de sărbători este destul de asemănător. Specificul românesc este impus de tradiţie. Aceasta este mai puternică în conştiinţa populară decât învăţăturile bisericii – instituţie care de altfel a şi cedat în faţa ei, încorporând multe elemente ale sale în ritualurile sfinte.
Tradiţia în România de azi, urbanizată pe fast-forward de regimul comunist, înseamnă mai ales activităţi legate de mâncare şi băutura. Restul obiceiurilor s-au pierdut în negura istoriei, dispărute odata cu vechiul sat românesc – care la rândul lui exista într-o formă idilică mai mult în poveşti decât în realitate. Şi deci românaşii noştri au ca principală ocupaţie de la Craciun până la Revelion „să bage la maţ” şi să bea ca porcii. „Domnul nostru Isus Cristos” (cum zic ei) ar fi cu siguranţă mândru că pentru a sărbători naşterea lui se măcelăresc milioane de vietăţi nevinovate, se beau cantitaţi imense de ţuică, se petrec nopţi prin spitale pentru abuz alimentar şi comă alcoolică, se înjură guvernul, se bate nevasta şi se emit profunde meditaţii asupra sensului existenţei noastre efemere, între două râgâituri şi un scărpinat în fund.
Cât de sănătoasă (şi de morală) este o perioadă de îmbuibare accelerată după câteva săpătămâni de post? Nu sunt vegetarian şi nu mă interesează foarte tare soarta porcilor (specia lor nu e nici pe departe pe cale de dispariţie). Frenezia cu care li se colectează sângele (pentru a fi mâncat) acestor biete animale de către bunii creştini îmi stârneşte doar un zâmbet ironic.
Şi atunci ce ne mai rămâne? Doar comercialismul, atât de hulit de moraliştii neamului. Vai, filosofia consumeristă va distruge spiritul poporului român! Care spirit? Despre ce vorbim? E mai bine sa fii botanist şi să crezi în povestea oficială despre Crăciun? E mai bine să minţi oamenii că este o sărbătoare creştină, când se ştie că toate elementele ei (data, bradul, moşul, naşterea din fecioară etc.) au fost preluate din alte religii păgâne?
Nu, nu-mi plac moş-crăciunii din plastic „made in China” vânduţi la colţ de stradă. Dar nu sunt împotriva lor. Dacă nu ar exista cumpărători, nu s-ar mai vinde. Oferta este enormă, atât pe piaţa kitschurilor cât şi pe taraba spirituală. Dacă oamenii aleg să cumpere ciocolată la reducere, brazi artificiali şi ciorapi turceşti, trebuie să respectăm decizia lor. Nu poţi obliga lumea cum să sărborească. În definitiv, fiecare simte şi celebrează în felul său momentele importante ale vieţii. Diversitatea de opinii şi ritualuri e chiar productivă. Cetaţenii care-şi petrec „sfintele sărbători” prin holurile mall-urilor au făcut o alegere, iar biserica s-a adaptat: se vând şi icoane la gheretă în marile centre comerciale.
Vă doresc sărbători liniştite şi să vă bucuraţi în felul în care vă place cel mai mult!
