În aceste zile la Cluj se desfășoară Festivalul Internațional de Carte Transilvania. Curiozitatea m-a împins să fac o tură pe la eveniment, deși știam la ce să mă aștept. Iar așteptările, care erau negative, mi-au fost chiar depășite.
Peste jumătate din cărțile de la târg sunt aberații paranormale, cu aure și energii, vindecări miraculoase, tratamente homeopate, memoria materiei, conștiințe cuantice, conspirații și comploturi, metode rapide de slăbire, fanatism religios și mult new age bullshit. Nu exagerez, dacă nu mă credeți mergeți la acesta sau la oricare alt târg de carte.
Proporția cretinismelor a crescut tot mai mult în ultimii ani, iar acum a ajuns la o masă critică, deja depășește cărțile serioase. Iar astea dubioase sunt best sellers, apar în față pe toate standurile, pentru că poporul asta își dorește, asta consumă, iar editurile livrează ce vor clienții. Banii vorbesc.
Nu aș vrea să înțelegeți că regret vremuri trecute. Nu prea a existat niciodată o perioadă când să fie la putere rațiunea, estetica și cultura adevărată. Chiar și în perioada comunistă putem spune că proporția de mizerii era foarte mare: deși științele reale erau în mare măsură bazate pe metoda științifică, în cele umaniste domina mitologia marxistă, care nu are nicio treabă cu știința.
După revoluție s-a renunțat la materialismul socialist, dar au apărut în schimb imbecilitățile preluate din occident, de la tot soiul de guru care propovăduiesc teorii elucubrante, folosind limbajul științific, însă sunt de fapt niște fantezii totale, în care multă lume crede din păcate. Cum s-a ajuns însă aici, de ce acum domină aceste lucrări în librării și la târguri?
Pentru a găsi răspunsul, cred că putem face o paralelă cu televiziunea și presa scrisă. De ce tot mai puțini oameni se uită la televizor și citesc ziare tipărite? Pentru că majoritatea persoanelor tinere și relativ educate au adoptat internetul. Iar mijloacele media clasice s-au adaptat la noul public țintă, care are un nivel tot mai redus, astfel că și ele devin tot mai tabloidizate.
Același fenomen se întâmplă și în cazul cărților: cei care citesc literatură de calitate sau non-ficțiune bazată pe logică, o fac în proporție tot mai mare pe e-book readere, tablete și laptopuri. Editurile s-au adaptat și ele: produc maculatură de tot mai proastă calitate, pentru a se poziționa la nivelul cumpărătorilor.
Problema este însă că oamenii ăștia care se uită la reality showuri cu curve și cocalari, care citesc reviste de astrologie și care cumpără cărți despre aselenizarea filmată de Kubrick în deșertul din Nevada sunt majoritari. Iar majoritatea, într-o democrație, influențează politicile publice. Iar dacă politicienii se supun acestor dorințe, nici viitorul nu sună prea bine.
Iar în România tocmai asta se întâmplă: populismul și prostia și-au dat mâna și construiesc cu drag și spor noua țară, în care dezbatem dacă sunt bune vaccinurile, ne mirăm că Soarele nu se învârte în jurul Pământului și ieșim cu soborul de preoți prin sate să invocăm ploaia, în loc să construim irigații.
Pseudoștiința există și în vest, însă nu a atins asemenea culmi ca la noi. În România nu există spații neinfectate de misticism, nu există instituții care să promoveze constant viziunea raționalistă asupra universului. În România avem conferințe creaționiste la facultățile de biologie, cursuri de homeopatie la medicină și terapie cu îngeri la psihologie. Noua generație este condamnată din start la obscurantism.
Și totuși, ce putem face în continuare? Există vreo ieșire din această groapă plină cu căcat metafizic? E greu de spus. Cea mai mare speranță pe care o am este legată de influența noilor tehnologii asupra accesului la informație. Dar pot câștiga ideile corecte lupta cu cele greșite, într-o competiție total anarhică? Nu am un răspuns.
Mai sunt unii factori pozitivi: românii plecați la muncă în țări ceva mai ancorate în realitate (cel puțin în unele domenii), programele UE în domeniului învățământului și cercetării (care sunt însă foarte birocratizate), selecția naturală (care însă e la un nivel redus acum) și câteva ONG-uri și grupuri private care se străduiesc să aducă puțină lumină în această mlaștină a concepțiilor și credințelor populare.
Nu sunt însă deloc convins că aceste elemente bune sunt suficiente pentru a genera o masă critică, pentru a aduce refluxul și a împinge societatea în direcția cealaltă. România nu are o tradiție a gândirii critice și a contestării dogmelor. Chiar din contră, istoria a făcut ca acest popor să se bazeze foarte mult pe superstiții și gândire magică. Noi nu am avut Renaștere și Iluminism, noi am copiat totul de afară, cu erori de implementare și cu inovații specific mioritice. Iar rezultatele se văd.
Nu am o concluzie motivațională și optimistă de final. Pot spune doar că efortul fiecăruia dintre noi contează. Milioane de gesturi simple și banale pot să provoace avalanșa care să schimbe mentalul colectiv. Oricât de tristă ar fi situația de acum, resemnarea nu face decât mai mult rău.
Nici nu poate fi altfel. Romania este majoritar ortodoxa. Ortodoxia NU A AVUT SCOLI decat foarte tarziu, cand le-au infiintat greco-catolicii. Ortodoxia continua traditia tinerii poporului in obscuritate si misticism, pentru ca nivelul de inteligenta al poporului e foarte redus si astazi in urma secolelor de intuneric . Si a reusit sa-i inlature pe greco-catolici, si sa devina majoritar absoluta. E un regres tipic oriental. Trist dar adevarat.
Wow… so much hate and smart-ass-ism… Parca citesc un articol de pe sfaturiortodoxe.ro, dar din tabara opusa.
Se vede cand cineva vrea doar sa distruga un concept pe care nu il intelege, cand baga in acelasi cazan
cu smoala tot ce nu intelege de pe acest pamant. De ex. fanatismul religios e new age pt acest domnisor surescitat, pt ca el uraste fanatismul (doar pe cel religios, pe cel ateist nu, doooh), uraste new-age-ul, deci fanatismul religios=new age. Pam pam. Cam aceeasi atitudine o vezi la fanaticii religiosi, la care e satanist si rockul, si yoga, si homosexualii, si fructele de cactus, si vecina sexy. Nu exista explicatii, decat atitudinea „ce cred eu e adevarat in mod axiomatic, deci restul e cacat/satanist”, depinde pe care extrema esti.
PS: SI muuulta ura si intoleranta fata de vederile celuilalt. Si siguranta absoluta ca ei detin cheia adevarului absolut.
Cultura nu se face la grămadă. Mulți chemați, puțini aleși. Mulți aleși dar mai puțini …culeși. Largă e poarta care duce la pierzanie și mulți calatoresc pe ea! Cine știe „culege” o carte bună printre gunoaie metafizice, acela face o alegere bună. Până la urmă, nu cărțile ne definesc ci faptele. Mircea Eliade spunea că pentru atingerea țelului suprem, mântuirea’, trebuie sa renuntam chiar la Cultură. Adevsrata Cunoastere nu rezida in carti, ci in ”linkul” cu Divinitatea.
Am intrat și eu în târgul de carte cu dorința de a găsi vreun titlu clasic pe care l-am ratat, o carte a vreunui autor faimos care să îmi facă cu ochiul. Am descoperit cu dezamăgire că 70-80% din titluri cad într-una din categoriile: cărți religioase, cărți spirituale, cărți de auto-educație, cărți de copii, cărți SF. Sunt de acord cu autorul acestui articol, deși poate tonul său este prea dur. Ce vină au cei care cumpără acele cărți că ele domină târgul de carte? Dar trăgând linie, este un aspect îngrijorător: de ce un târg de carte devine dominat de anumite tendințe de nișă? Beletristica a ocupat un loc minoritar, iar autorii faimoși, clasici sau moderni, au fost ascunși într-un noian de literatură de nișă.
Deci pentru a obtine (pa)mantuirea promisa trebuie sa renuntam si la cultura?
De acord. Renuntarea la cultura acestor sarlatani care scriu cartile de mai sus, nu poate fi decat benefica.