Au trecut aproximativ 8 ani de când se vorbește de renovarea Pieței Mihai Viteazu și de construirea unei parcării subterane însă până acum nu se vede nici o schimbare. Clujenii s-ar fi putut folosi, de atunci, de 530 de locuri de parcare în zona centrală, iar acest lucru ar fi rezolvat o parte din problema legată de marea lipsă a locurilor de parcare din oraș.
În anul 2009, firma portugheză Cogedir Gestao de Projectos SA, a câștigat licitația pentru realizarea în termen de doi ani a acestui parking subteran, dar de atunci proiectul s-a tot amânat din cauza unor problemele tehnice apărute cu magistrala de alimentare cu apă a orașului ce traversează Piața Mihai Viteazu.
Deoarece nu au fost prevăzute aceste probleme înainte semnării contractului, consilierii locali au votat în 26 august 2010 ca acest contract de concesiune să fie reziliat. La doar un an distanță portughezii au dat municipalitatea clujeană în judecată și au solicitat anularea Hotărârii de Consiliu Local, obținând o decizie irevocabilă favorabilă în acest sens.
În anul 2015 ar fi trebuit să aibă loc o altă tură de discuții între Primăria Cluj-Napoca și firma portugheză Cogedir Gestao de Projectos SA. Astfel, pe rolul Tribunalului Cluj se află o altă cerere a portughezilor, suspendată în prezent, prin care aceștia solicită despăgubiri municipalității în valoare de 5 milioane de euro. Consilierii locali așteaptă motivarea instanței pentru a vedea care sunt soluțiile care se pot aplica în această situație.
După toate procesele și cele 6 runde de negocieri, cetățenii sunt pe cale să plătească, din buzunarul lor, incompetența administrației clujene sub forma de despăgubiri firmei portugheze, care le solicită în instanță.
„În Piaţa Mihai Viteazu suntem blocaţi de conflictul juridic. Suntem pe rol cu procesul, dar între timp am lansat o invitaţie companiei portugheze să vină la negocieri cu primăria. Cogedir a câştigat licitaţia pentru realizarea parkingului subteran de 350 de locuri, dar când s-a predat amplasamentul Compania de Apă a arătat că există o magistrală de apă care nu poate fi mutată, chiar în zona concesionată. S-a considerat iniţial că aceasta nu ar afecta proiectul, dar în teren s-a constatat că era poziţionată altfel, nu pe partea stângă, ci chiar în mijlocul pieţei. Aşa s-a blocat proiectul, iar parkingul nu s-a mai putut realiza, pentru că s-a redus semnificativ suprafaţa. Se puteau face numai 50 de locuri şi nu merita, pentru că firma avea de plătit o redevenţă foarte mare. Le-am oferit altă suprafaţă, am negociat cu biserica greco-catolică, pentru că aceasta avea o suprafaţă în faţa statuii lui Mihai Viteazu, şi le-am oferit portughezilor o suprafaţă pe lungimea străzii, spre hala agroalimentară. Ei au spus atunci că trebuie schimbat proiectul şi că acesta este scump, în jur de 500.000 de euro. Noi nu puteam să-l plătim din bani publici, la prima vedere, dar am căutat soluţii să împărţim costurile. A urmat o expertiză tehnică, să vedem dacă rezistă clădirile din dreapta la şocurile pe care le-am avea în condiţiile modificării proiectului, pentru că trebuia să coborâm două etaje în subteran. Studiul a arătat că se poate, dar cu cheltuieli foarte mari. Apoi Cogedir a pierdut finanţarea pentru proiect în Portugalia, pentru că trebuia să vină cu finanţare, şi a căutat susţinere în România; noi i-am pus în legătură cu băncile şi au intrat în negocieri. Între timp, s-a pornit procesul în instanţă, pentru rezilierea contractului. Acum suntem din nou în faza de discutare a proiectului. În februarie i-am invitat să vedem care este poziţia lor. Avem toată deschiderea pentru mutarea amplasamentului, renegocierea contractului, pentru a-i sprijini în găsirea finanţării, inclusiv printr-o eventuală intrare a Primăriei în parteneriat. Nu putem porni un proiect major în Piaţa Mihai Viteazu, să realizăm ceva deasupra, până nu terminăm parcarea. Inclusiv statuia ar putea fi protejată sau mutată pe timpul lucrării. Dar apoi piaţa va fi obiectul unui concurs de idei” a declarat, Emil Boc, în anul 2017.
De asemenea, o altă problemă majoră este statuia lui Mihai Viteazu care nu mai are mult și se prăbușește. Cetățenii orașului sunt foarte revoltați de priveliștea din spatele fântânii arteziene. Soclul statuii lui Mihai Viteazul este brăzdat de fisuri mari, în cimentul din spate sunt crăpături, iar sub întregul complex pare a fi început o alunecare de teren.
Potrivit reprezentantului Primăriei Cluj, Iulia Perșa, zona Pieței Mihai Viteazul va fi reabilitată în decursul anului 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Astfel, la data de 1 decembrie, atât grupul statuar, cât și soclul, scările și spațiile de promenadă din jurul ansamblului urmează să aibă un aspect potrivit pentru momentul istoric celebrat.
„Primăria Cluj-Napoca anunță începerea lucrărilor necesare restaurării statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazul, amplasată în orașul nostru în piața cu același nume. De asemenea, primăria va amenaja pe parcursul anului întreaga zonă pietonală din preajma statuii și reîmprospăta zona verde adiacentă, prin plantari de arbori cu balot, gard viu și flori”, a anunțat, Emil Boc, pe pagina sa oficială de Facebook.
Totodată, primarul Clujului a specificat că anul 2018 este primit „cu respect și mândrie”.
„2018 va fi întâmpinat şi la Cluj cu respect şi mândrie faţă de 100 de ani de la Marea Unire. Statuia lui Mihai Viteazul şi Piaţa Mihai Viteazul vor fi reabilitate. Suntem în proceduri legale de lucru. Tot am așteptat finalizarea procesului privind parkingul subteran. Din nefericire, se prelungeşte în instanţă, iar 2018 bate la uşă. De aceea am şi trecut la etapa de proiectare în vederea reabilitării statuii, de reabilitare a pieţei, pentru a o readuce în circuitul oraşului. Acel proiect a blocat modernizarea ei”, a declarat primarul Emil Boc la o emisiune la radio.
Piața Mihai Viteazu se află la mâna portughezilor care trebuiau să realizeze proiectul, Primăria e blocată juridic și clujenii trebuie să se mulțumească în continuare cu imaginea frumoasă a porumbeilor care locuiesc în piață, și nu a pieței în sine.
Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976, a fost realizată de sculptorul Marius Butunoiu şi este amplasată în mijlocul pieţei care omonime, cu un părculeţ în jur. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul are înălţimea de 7 m, este montată un soclu înalt de 4,70 m. Este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii şi Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu țara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reuneşte însemnele heraldice ale țărilor române. Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi.
