Ideea unui Aqua Park în Parcul de est al Clujului a creat mari controverse

O parte a Parcului de Est, care urma să fie realizat în Gheorgheni, a fost inaugurat acum șase ani, lângă Iulius Mall și de atunci până acum au fost discutate mai multe proiecte pentru executarea acestuia în întregime, însă toate au fost trecute cu vederea și au rămas doar „planuri”.

Un ONG din Cluj, numit „Societate Organizată Sustenabil (SOS) Parcul Est” care este un grup de iniţiativă civică ce propune cetățenilor şi autorităţilor spaţii verzi şi publice de calitate în urma unor consultări publice, au încercat de ceva timp să contribuie la amenajarea Parcului.

„Cum putem face la Cluj un parc similar cu Parcul Natural Văcăreşti?”, se întreabă membrii grupului SOS Parcul Est, deoarece consideră că cetățenii orașului „se sufocă între betoane şi trafic auto”.

La Cluj este necesar să fie spații verzi la fel de mult ca în alte orașe mari precum Bucureştiul.

 „Are şi Clujul nevoie de spaţii verzi cum este Parcul Est. Ar fi minunat să aibă şi Clujul al doilea parc natural urban din ţară pornind de la exemplul Bucureştiului. Cred că oraşele mai ales oraşele mari trebuie să includă un procent foarte mare de natură”, a declarat Dan Bărbulescu, directorul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Pentru realizarea acestui proiect, membrii SOS au identificat și proprietarii terenurilor cu probleme juridice și au cerut și fonduri de la Ministerul Mediului.

„Am identificat proprietarii, am arătat care sunt terenurile, oamenii ar fi dispuși la negocieri. Primăria a mai făcut niște alocări bugetare și în anii anteriori pentru negocieri cu proprietarii terenurilor”, a afirmat Adrian Dohotaru, care acum este parlamentar.

„Noi am propus acest proiect Primăriei, pentru că am contactat și experți interesați de zonă, mai ales că există posibilitate de finanțare de câteva milioane de euro pentru lacurile degradate. Așteptăm un fond de la Ministerul Mediului pentru zone degradate și oamenii cu care am discutat spuneau că își vor oferi expertiza ca Primăria și RADP să depună finanțări astfel încât să atragă câteva milioane de euro pentru a decolmata lacurile și pentru a îmbunătăți infrastructura”, a mai spus Adrian Dohotaru.

În acest caz, oficialii primăriei au menționat că Primăria nu știe nimic de proprietarii terenurilor despre care vorbesc cei de la SOS Lacurile Gheorgheni și ca ei încearcă să îi identifice.

„Ne aflăm în proceduri de identificare a terenurilor și a proprietarilor din Parcul Est. Faptul că noi am primit lista nu este adevărat, noi acum lucrăm la identificarea proprietarilor”, a spus Emil Boc, primarul Clujului.

De asemenea, proiectul a câștigat locul trei în cadrul programului de bugetare participativă, dar cu toate acestea nu îl bagă nimeni în seamă, chiar dacă Primăria era obligată să ofere fonduri pentru realizarea proiectului.

„Ar trebui să fie bugetat din simplul motiv că este un proiect câștigător în cadrul programului de bugetare participativă. Noi sperăm nu doar să fie făcută investiția aceasta, dar să și avem și dezbateri ca să vedem în linii mari cum ar arăta parcul și să avem preconizări pe termen mediu cu privire la finalizarea parcului, mai ales că primarul Emil Boc declara, în 2013, după o petiție cu 3.000 de semnături, că va face acel parc, care va fi cel mai mare la nivelul orașului. Promisiunea Primăriei a fost de a aloca bani pentru proiectele câștigătoare în cadrul bugetării participative. Ei au spus că vor amenaja strict pe zonele lor, pe terenurile care le aparțin”, a spus fostul activist și actual politician Adrian Dohotaru, membru al grupului SOS.

„Am cerut Primăriei contractul de concesiune a unuia dintre cele mai mari spații verzi ale Clujului. E important ca clujenii să redobândească un spațiu verde și o bază sportivă cât Parcul Feroviarilor, care la rândul său era un parc uitat de autorități și care a fost obținut după ani de presiuni civice. Nu înțeleg de ce a fost concesionat spațiul aferent Clubului Transilvania în condițiile în care avem atât de puține zone în care să facem mișcare. Prin unirea Parcului Rozelor, oricum ciuntit de construcții și privatizări, de baza sportivă pe malul Someșului am avea un parc de 7-8 ori mai mare! Ar trebui să avem în fiecare cartier un spațiu similar cu Baza Sportivă Gheorgheni. Temerea mea e că s-a făcut o asociere între Primărie și club în detrimentul clujenilor, așa cum a arătat media locală în cazul Bazei Sportive Dan Anca, spațiu dat gratuit fără ca clujenii să aibă măcar în mod minimal acces gratuit la mișcare. Îmi imaginez un spațiu cu deschidere la râu, ca toate zonele de la Someș acum îngrădite, cu terenuri care pot fi folosite de toată lumea, mai ales de copii.”

„Să sperăm că vom avea un parc similar, asumat de autorități, și în partea de est a orașului! Ar fi un parc la îndemână. Trebuie unite cele trei parcuri aflate la câteva sute de metri între ele, Parcul Iulius, Parcul Tulcea, Baza Sportivă Gheorgheni și legate apoi de pepinieră, stufăriș, celelalte lacuri, partea mai naturală a Parcului Est”,

Totodată, arhitecți și specialiști din Cluj au participat la un tur al Parcului, și au spus că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor.

„Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

S-a realizat pentru acest caz și o inițiativă de schimbare a legislației care ar ajuta și la amenajarea Parcului Est. USR pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban.

Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor.

De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.

Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile până se va obține un rezultat.

Boc a precizat că până se vor face schimbări la legislație singura opțiune ar fi înființarea unui parc în estul orașului, dar problema majoră ar fi faptul că sunt necesare investiții de zeci de milioane de euro.

„Acolo vom face un parc dar peste foarte mult timp”, a mai spus Boc.

Un alt „plan” pentru reamenajarea Parcului Est este anunțat de primarul Clujului care dorește să realizeze un parc acvatic și a unei baze sportive pentru fotbalul de performanță pe un teren de peste 12 hectare în zona actualei Baze sportive Gheorgheni, și că se caută o firmă privată pregătită să dezvolte proiectul. Emil Boc a promis construirea unui Aqua Park la Cluj de mai bine de 10 ani în campania electorală.

„În această zonă a oraşului am identificat un teren în proprietatea municipiului care este în acest moment liber de sarcină, cu destinaţie zonă verde de agrement/parcuri sportive, pe locaţia fostei pepiniere Becaş (lângă „Cartierul Armatei”). Suprafaţa totală este de 16,5 hectare – conform extrasului de carte funciară pe care îl avem. Terenul este administrat de RADP Cluj, regie aflată în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca. Este momentan singurul teren pe care îl avem disponibil pentru un asemenea proiect, solicitat de comunitatea clujeană pe parcursul timpului”, a menționat Boc.

În cadrul unei ședințe de Consiliu Local au fost prezentate câteva detalii legate despre proiect. De asemenea, primarul a specificat că baza sportivă poate fi realizată de Primăria municipiului Cluj-Napoca, din bugetul local al orașului.

„Partea care ține de realizarea Aqua Park-ului presupune costuri mult mai mari, care pot ajunge la 30 milioane euro. Proiectul cuprinde două zone de bazine, la interior şi exterior, cu cel puţin două bazine de dimensiuni mari, variate tobogane, spa, spaţiu pentru copii cu bazine adaptate pentru cei de vârste mici, locuri de joacă special amenajate etc. Viziunea preliminară a municipalităţii este realizarea acestui proiect în parteneriat cu o firmă privată, care să fie selecţionată în baza procedurilor de achiziţie publică, Primăria urmând să concesioneze terenul stabilit către firma privată selectată transparent”, a mai spus Emil Boc.

Pentru acest proiect, se vor face niște studii (fezabilitate, oportunitate) și un masterplan, în baza cărora autoritatea locală să poată realiza parteneriatul cu un investitor pregătit să dezvolte proiectul pentru Aqua Park.

”Cred că este un proiect pe care mulţi clujeni îl aşteaptă şi mulţumesc Consiliului Local pentru susţinerea acestei prime etape în realizarea investiţiei”, a încheiat primarul Emil Boc.

SOS este revoltat cu privire la această idee, arătând că pe cele 16 hectare disponibile trebuie să fie folosit pentru accesul liber a clujenilor, arătând că primăria a fost de acord, cu amenajarea unui parc în zonă.

„Primăria Cluj anulează Parcul Est – Între Lacuri propus de specialişti şi societatea civilă într-o petiţie cu 3.000 de semnatari. Diferenţa între cel mai mare spaţiu verde al Clujului şi aquapark, plus bază pentru sport de performanţă este între un spaţiu public, cu acces general şi gratuit, care potenţează caracterul natural al zonei, vs. un spaţiu cu acces extrem de restricţionat în baza sportivă şi cu taxă în aquapark”, a declarat pe Facebook deputatul independent Adrian Dohotaru.

 „Deşi Primăria a anunţat public că este de acord cu ideea Parcului Est – Între Lacuri încă de la inaugurarea Parcului Iulius, dar şi că alocă sume de bani pentru negocieri cu proprietarii privaţi, promisiunile nu s-au concretizat. În schimb, în loc de a aloca economicos resurse pentru un parc, Emil Boc anunţă sume de 15-30 de milioane de euro pentru aquapark şi de 2 milioane de euro pentru baza sportivă”, detaliază acesta.

Acesta mai declară că aquapark-ul „nu este o nevoie actuală a Clujului”, așa cum consideră primarul Emil Boc, deoarece „Un aquapark extrem de costisitor nu are cum să fie o necesitate într-un oraş în care nu există locuri de joacă adecvate între blocuri, spaţii verzi la fiecare câteva sute de metri, câte un parc ori o bază sportivă în fiecare cartier.” 

„Pe scurt, aquaparkul, baza sportivă şi parcarea de 800 de locuri anunţate de viceprimarul Dan Tarcea distrug potenţialul natural al Parcului Est-Între Lacuri. De asemenea, enormele resurse alocate diminuează considerabil şansa ca oraşul să se bucure de infrastructură pentru mişcare la nivelul întregului oraş. Pentru o folosire adecvată a zonei este nevoie de dezbateri cu societatea civilă şi experţi şi de respectarea promisiunilor anterioare, de onorare a angajamentului de la procesul de bugetare participativă unde s-a cerut parc şi verdeaţă, nu alte construcţii”, a concluzionat Dohotaru.