1. Ce înseamnă pentru dvs. a fi umanist?
Umanismul inseamna optimism si incredere; incredere in ratiunea si bunatatea oamenilor, in capacitatea noastra de a depasi, impreuna, obstacolele si de a ne bucura de viata.
2. Sunteţi prezent în presă, atât prin comunicate cât şi în talk-show-uri. Aveţi ceva împotriva religiei sau a bisericii?
Asociatia Secular-Umanista din Romania sustine principiul separarii dintre Stat si Biserica. Combinatia dintre politica si religie este daunatoare; in cazurile extreme, de-a dreptul exploziva.
Practica politica, cel putin intr-o societate democratica, implica negociere, compromis, gasirea unor solutii mutual acceptabile unor segmente diferite de populatie. Prin contrast, religiile – mai ales cele monoteiste, de sorginte iudeo-crestina, au pretentia detinerii adevarului absolut. Le place sa se auto-descrie drept religii ale „iubirii” sau „pacii”, dar cit de „iubitoare” si de „pasnice” sint tot vedem de 2.000 de ani incoace…
Administrarea unui stat trebuie pusa pe baze rationale; politicile publice trebuie validate in functie de rezultate; nu putem sa amestecam politica cu religia.
3. De ce credeţi că a scăzut cota de încredere a bisericii în ultimii ani?
Biserica primeste cadou din partea Statului, anual, sute de milioane de euro. Pe „filantropia genuina”, cum le place lor sa spuna, cit dau? O suma infima; 11 – 12 milioane de euro – cifrele provin din raportarile Patriarhiei. Vreti ca in aceste conditii oamenii sa aiba incredere in Biserica?
Oamenii isi doresc parcuri si scoli in apropierea casei, nu biserici. Si ce daca? Vine cite un preot intreprinzator, se pune bine cu primarul si gata, hocus-pocus, peste noapte te trezesti cu parculetul dintre blocuri distrus ca sa se mai faca o parohie. Si ce daca oamenii din zona nu sint de acord? Popa cheama jandarmii sa-i goneasca (vezi cazul de acum doua saptamini de la Bucuresti) sau ii da in judecata (Piatra Neamt)!
4. Care este alternativa la religie, din punct de vedere moral?
Morala nu este un derivat al religiei; comportamentul etic decurge din natura noastra de animal social. Nu poti trai intr-o societate fara a dispune de un set minimal de norme capabile sa mentina coeziunea grupului. Invatam de mici proverbul „Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!”
„Sa nu ucizi” sau „Sa nu furi” sint prescriptii morale valabile si la babilonieni, si la romani, si in societatile comuniste; nu sint o inventie a crestinismului.
Pentru a justifica prezenta orelor de religie in scolile publice, Biserica incearca sa acrediteze ideea ca acestea asigura formarea morala a copiilor. OK, daca vorbim de morala, hai sa avem ore de educatie etica, nu de religie. Scopul religiei nu este de a forma oameni mai buni, ci de a produce credinciosi mai buni si mai multi! In lista celor 10 porunci, „Sa nu ucizi” este doar pe locul 6 in ordinea importantei; „Sa nu furi” este pe locul 8.
5. Ce opinie aveţi în privinţa actualei forme de predare a religie în şcoli precum şi a recentei propuneri ca după cursuri elevii să participe la ore de religie în biserici?
In scoli nu se face educatie religioasa, se face indoctrinare, catehism; se urmareste formarea de „drept-credinciosi”. De cind paseste in scoala, la 5 – 6 ani, si pina cind devine adult, copilul este sistematic conditionat sa adere la unica, singura si universal-valabila „dreapta-credinta”. Cutremurele si seceta sint consecinte ale „pacatului”; prietenii trebuie sa ti-i alegi dupa criterii religioase; daca nu-ti petreci trei sferturi din zi facind matanii si spunind rugaciuni te asteapta flacarile iadului.
Acest discurs se repeta saptamina de saptamina, an dupa an, din clasa pregatitoare si pina in clasa a XII-a. De curind, s-a mai trezit cineva prin Parlament sa propuna si organizarea de programe after-school la biserici! Ceausescu ar fi fost invidios; celebrele ore de „informare politica”, teoretic saptaminale, se tineau in realitate doar de citeva ori pe an, cind mai venea cite o inspectie „de la Partid”.
6. Cum consideraţi că ar trebui să fie finanţată biserica? Ce model poate prelua România în acest sens?
Biserica trebuie sa se autofinanteze din contributiile voluntare ale credinciosilor. Cica 99,5% dintre romani ar fi credinciosi; BOR se bate cu pumnul in piept ca reprezinta 86% din populatia tarii. Poate o fi asa; de ce stau atunci cu mina intinsa dupa bani de la Stat?
Legea cultelor de pe vremea lui Carol I spunea clar ca nu ai voie sa ridici o biserica fara sa-i asiguri venitul necesar intretinerii. Hai sa revenim la vechea lege! Hai sa adoptam modelul german!
ASUR a propus inca din 2011 adoptarea Legii Contributiei Bisericesti care sa permita autofinantarea cultelor religioase, concomitent cu intreruperea alocarilor de bani din fonduri publice. De ce este ingrozita Biserica Ortodoxa de o astfel de initiativa?
7. ONG-ul din care faceţi parte lansează anual un calendar ştiinţific. Care este rolul său? Se doreşte a fi o replică la cel ortodox, are ştiinţa „sfinţii” săi?
Stiinta nu are „sfinti”. Stiinta se bazeaza pe ratiune, pe dovezi, pe experiment. Veneratia si credulitatea sint apanajul religiilor.
Stiinta nu are „sfinti”, dar exista oameni importanti in istoria sa si e bine ca societatea sa inteleaga descoperirile pe care acestia le-au facut. Fara munca de pionierat a lui Jenner in domeniul vaccinarii, fara descoperirea antibioticelor de catre Fleming, fara tehnicile de productie agricola dezvoltate de Norman Borlaug citi dintre noi am fi astazi in viata? Citi dintre noi ne-am mai fi nascut?
Le vorbeste cineva elevilor in scoli despre Borlaug, Fleming sau Jenner? Nu. Scoala noastra are alte prioritati; mai bine plimbam copiii pe la moaste…
Care este rolul Calendarului Stiintific publicat anual de ASUR? Speram sa-i ajutam pe copii sa dea deoparte ceturile obscurantismului, sa dea friu liber curiozitatii, sa-si deschida ochii catre lume, catre lumea reala in care traiesc.
8. În opinia dvs., în ultimii ani a crescut în ţara noastră influenţa misticismului şi a superstiţiilor? Cum poate fi promovată cunoaşterea autentică? Îşi face şcoala românească datoria?
Carl Sagan deplingea in urma cu doua decenii „prostirea Americii„; de exemplu cca. 20% dintre americani cred ca Soarele se invirte in jurul Pamintului. Noi ce sa mai zicem atunci? Procentajul in Romania este de 42%.
O buna parte din populatie traieste, la nivel mental, intr-un prelungit Ev Mediu Intunecat. Scoala? E o catastrofa! Corpul profesoral este extrem de slab pregatit; de fapt, de aici pleaca majoritatea problemelor.
9. De ce credeţi că nu prea există modele de oameni de ştiinţă în societatea românească, iar tinerii sunt lipsiţi de repere valoroase şi preferă să emigreze sau să se complacă în mediocritate?
Cauzele sint atit de numeroase incit s-ar putea scrie lucrari intregi pe aceasta tema…
In primul rind, calitatea cercetatorilor este modesta. Doua decenii de subfinantare au dus la o filtrare; o mare parte din cercetatorii buni au plecat din tara. Aceasta migratie nu este un lucru rau in sine, permite schimbul de idei, asigura deschiderea catre lume. Problema este alta; nu avem ce pune in loc, nu avem suficienti oameni noi, de calitate, care sa-i inlocuiasca pe cei plecati.
Output-ul universitatilor este insuficient, atit calitativ cit si cantitativ. Universitatile particulare sint o gluma proasta, cele de stat nu sint cu mult mai bune. Nepotismul si plagiatul sint in floare, iar Ministerul Educatiei si celelalte organisme de control se inhaiteaza cu impostorii.
Anul trecut am avut drept Ministru al Educatiei, timp de doua saptamini, un plagiator notoriu, profesorul Mang de la Oradea. Exista un Consiliu National de Etica care ar trebui sa sanctioneze plagiatul. Cu doar citeva ore inaintea unui vot in cazul Mang, o buna parte din membrii Consiliului au fost schimbati cu persoane de anvergura stiintifica net inferioara. Ce sa vezi, unul dintre nou veniti, publicase pe banda rulanta lucrari plagiate…
Anul trecut, in Departamentul Calculatoare din cadrul Facultatii de Inginerie Electrica a Universitatii din Oradea, unde activeaza ex-ministrul Mang, gaseam la o cercetare sumara articole plagiate la 6 dintre cei 7 profesori titulari si la 3 dintre cei 4 conferentiari; majoritatea sint si astazi, bine-mersi, in functie.
Profesorul Burnete de la Cluj, alt plagiator, e in continuare membru in Consiliu de Etica; mai mult, Ministerul Educatiei pompeaza zeci de milioane de lei in laboratorul sau.
Cum sa nu, avem modele; din pacate sint de plagiatori! Oamenii de valoare, cercetatorii adevarati sint blocati in permanenta de impostori. Exista un proverb, „pestele de la cap se impute„; daca tot am discutat despre ciuma plagiatului, sa nu uitam si de cel mai de vaza plagiator al Romaniei, actualul prim-ministru. E o performanta, totusi; nu oricine ajunge in Nature, nu?
Ca sa nu inchei subiectul intr-o nota sumbra, vreau sa precizez ca incepe sa se simta o mica schimbare in bine. Universitatea din Bucuresti, sub conducerea noului rector, incearca sa-si mentina verticalitatea. Platforma de la Magurele este un alt loc in care lucrurile incep sa se miste; este o placere sa te intilnesti cu cercetatorii de la IFIN. Nu este totul pierdut.
10. Ce planuri de viitor aveţi?
Planuri? Cite nu avem! Daca vom gasi resurse macar pentru jumatate dintre ele ma voi declara multumit.
Ne vom continua activitatea, pe ambele directii principale. Pe de o parte, vrem sa intensificam actiunile impotriva indoctrinarii religioase in scoli; de asemenea ne dorim sa definitivam proiectul Legii Contributiei Bisericesti si sa-l lansam in dezbatere publica – odata adoptata, legea ar stipula autofinantarea cultelor prin contributia voluntara a credinciosilor si stoparea finantarilor de la Stat.
Pe de alta parte, ne vom directiona o buna parte din eforturi catre promovarea stiintei, in special in rindul elevilor; aici sint multe de facut.
Uneori ma simt ca un pompier chemat sa faca fata simultan la nenumarate focare de incendiu. Cu ce incepi? Unde iti concentrezi eforturile?
Un lucru bun care s-a intimplat in acest an a fost activarea puternica a filialelor locale ale ASUR. Numarul membrilor a crescut, implicarea in proiecte s-a accentuat, dar cel mai important este ca au inceput sa dea dovada de initiativa.
Sint convins ca, incet, incet, impreuna vom putea sa punem lucrurile pe un fagas normal si la noi in Romania.
