1. Ce este umanismul secular? Care este scopul ASUR?
Umanismul este un mod de gândire etic, rațional, care sprijină democrația și drepturile omului. Este o filozofie de viață care sprijină libertățile individuale concomitent cu un accent important pus pe acțiunile de responsabilitate socială.
Obiectivele ASUR sunt promovarea științei, a gândirii critice și a separației dintre biserică și stat.
2. Vă adresaţi doar ateilor? Cine ar trebui să vi se alăture?
Îi invităm alături de noi pe toți cei care sunt dispuși să sprijine în orice fel activitățile de promovare a științei, indiferent dacă au credințe religioase sau nu. Important este să considere că nu este treaba statului să acționeze ca un intermediar în relația personală a credinciosului cu cultul pe care alege să-l sprijine.
3. De ce consideraţi că nu există o separare reală între biserică şi stat în România?
Cultele în general, Biserica Ortodoxă România în special, beneficiază de finanțări substanțiale de la bugetul de stat pentru ridicarea de noi lăcașe de cult. Alte instituții ale statului, primării, consilii locale, sponsorizează constant biserica, utilizând banii colectați din taxele plătite de toți contribuabilii. Clericii sunt plătiți de la bugetul de stat iar în unitățile de învățământ finanțate de stat religia este predată confesional de către profesori de religie plătiți tot din taxele colectate de la toți contribuabilii. Aceste realități ne arată foarte clar că reprezentanții statului favorizează biserica, în ciuda prevederilor constituționale care prevăd neutralitatea statului față de culte.
4. Cum ar trebui finanţate cultele religioase?
Anul trecut, ASUR a înaintat spre dezbatere publică proiectul Legii Contribuției Bisericești Voluntare care ar asigura finanțarea cultelor într-un mod în care neutralitatea statului ar fi respectată. Pe scurt, fiecare credincios ar fi invitat să contribuie voluntar cu un anumit procent din venitul său la cultul pe care alege să-l sprijine, folosind modelul existent al contribuțiilor la bugetul asigurărilor de sănătate pe care astăzi statul le colectează. Concomitent cu aceste contribuții voluntare, statul ar sista finanțarea cultelor de la bugetul de stat. Acesta este de fapt modelul german de finanțare a cultelor care exclude intervenția politicului în redirecționarea fondurilor publice pe criterii netransparente.
5. Din ce motiv aţi contestat felul în care s-a desfăşurat recensământul populaţiei?
Am avut 3 obiecții majore legate de recensământul populației:
A. Felul în care a fost întocmit chestionarul inducea percepția că statusul „normal” este cel de credincios. ASUR a solicitat ca înainte de întrebarea „Care este religia dumneavoastră?” cetățenii să fie întrebați „vă considerați un om religios?” cu variantele de răspuns „Da” sau „Nu”.
B. În faza de colectare a datelor, au fost sesizate numeroase erori metodologice și uneori abuzuri din partea operatorilor, toate favorizând cultul majoritar.
C. În faza de verificare a corectitudinii colectării datelor, Institutul Național de Statistică a procedat la verificări ale răspunsurilor la mai multe întrebări de importanță ridicată dar nu și a celor referitoare la religie, ignorând sesizările pe care le-am înaintat cu privire la neregulile prezentate mai sus. Ratarea acestei ocazii de a clarifica un subiect extrem de important ni se pare cel puțin suspectă.
Subiectul religie este cu atât mai important cu cât aceste date au folosite în trecut în decizii de finanțare a cultelor de la bugetul de stat. Se ignoră astfel faptul că statutul autodeclarat de „ortodox” nu este echivalent cu acceptul ca banii de la bugetul de stat să fie utilizați după bunul plac al politicienilor pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, pentru a da exemplul cel mai notoriu de proiect al Bisericii Ortodoxe Române care este contestat de un număr foarte mare de credincioși ortodocși.
6. Cum credeţi că ar trebui să fie predată religia în şcolile publice?
Religia este un subiect foarte important pentru toată lumea și de aceea considerăm că în școlile finanțate de la bugetul de stat ar trebui predat fenomenul religios cu toate implicațiile lui sociale și istorice prin studierea comparativă a tuturor religiilor importante. Predarea confesională a unor religii trebuie să se facă doar în școli confesionale finanțate de cultele respective.
7. Suntem într-un an electoral; poate fi evitată interferenţa între partide şi biserică?
Interferența dintre partide și biserică este problematică doar în contextul finanțării acesteia de la bugetul de stat. Dacă cultele ar fi finanțate exclusiv din contribuțiile voluntare ale credincioșilor, s-ar elimina dintr-o dată motivele pentru care mai mulți preoți au fost surprinși făcând propagandă politică în schimbul promisiunii de bani de la buget.
8. Aţi organizat mai mult concursuri ştiinţifice; în opinia dvs. există un conflict între ştiinţă şi religie?
Știința dovedește în mod constant că este capabilă să explice din ce în ce mai multe aspecte ale lumii înconjurătoare. Multe, dar nu toate, dintre misterele omenirii, care au fost în trecut explicate doar supranatural, au primit explicații naturale elegante prin intermediul teoriilor științifice. Este însă opțiunea fiecăruia să creadă ceea ce dorește despre celelalte întrebări la care știința nu are încă un răspuns. Unii aleg explicații supranaturale, alții spun simplu „nu știu”.
Conflicte apar doar în situațiile în care cei care interpretează ad literam textele religioase ignoră din rațiuni dogmatice dovezile oferite de teoriile științifice.
9. Sunt ateismul şi umanismul specifice regimurilor comuniste?
Umanismul respectă libertățile fundamentale ale individului printre care și cea de credință. Nu are nicio legătură cu totalitarismul, indiferent de coloratura sa politică.
10. Cum ar arăta o Românie seculară? Vor mai putea fi păstrate vechile tradiţii şi obiceiuri?
În România pe care vrem s-o construim, reprezentanții statului întocmesc programa școlară vizând îmbunătățirea educației științifice și nu legiferând propaganda religioasă în favoarea cultului majoritar. În plus, politicienii creează valoare prin reducerea rolului statului în economie, prin încurajarea competiției în sectorul privat și nu colectează banii tuturor cetățenilor pentru a-i redirecționa cu țintă politică către biserică.
Astăzi, supraviețuirea vechilor tradiții și obiceiuri depinde nu numai de asaltul modernității cât și de utilizarea discreționară de către politicieni a fondurilor de la bugetul de stat. Mâine, sperăm ca fiecare dintre noi să poată decidă către ce domeniu să-și redirecționeze surplusul de care se poate dispensa.
Astfel soarta vechilor tradiții și obiceiuri va fi hotărâtă doar de oamenii care aleg să le sprijine în continuare.
Îndrăznește să gândești!
