Directorul Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca ne vorbește despre progresele făcute în ultimii ani, lupta pentru obținerea mai multor fonduri destinate renovării și haosul creat de factorii politici care au pasat instituția de la o autoritate la alta.
Presa Locală: Cum a evoluat Casa de Cultură a Studenților (CCS) din Cluj în ultimii 3 ani, de când ați fost numit în funcția de director?
Flavius Milășan: Putem privi această evoluție din două perspective: a actului cultural și, totodată, a instituției în sine.
Cu siguranță că nu multă lume știe statutul CCS Cluj-Napoca, de instituție culturală care se autosusține prin veniturile proprii pe care le generează. Singurele subvenții sunt pentru salariile angajaților, fiind sub tutela Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) prin HG 801/2004, respectiv pe capitolul 59.22 – activități culturale organizate de Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Anterior MTS, Casa se afla în administrarea Ministerului Educației Naționale, fiind, din spusele unora, autoritatea sub care aceste Case ale Studenților ar trebui sa fie. Nevoia de a supraviețui ritmului alert de schimbări pe plan economic, creșterea cheltuielilor de mentenanță și utilități au generat o politică de management axată, în ultimul deceniu, pe realizarea de venituri proprii prin închirierea spațiilor: Sala de Spectacole ”Dumitru Fărcaș”, Sala „Europa”, Sala „Transilvania”, respectiv alte săli mai mici de conferințe, primind eticheta de „instituție de închiriat săli”.
Marea provocare, când am ajuns director în mai 2014, a fost de a reda Casei esența sa culturală, rolul pentru care a fost gândită și construită și prin care au trecut generații de studenți artiști. Pentru aceasta, trebuiau ca toate compartimentele să devină funcționale și mult mai eficiente. Vorbim aici de oameni care se plafonaseră, datorită stării de latență în care se afla CCS, datorită salarizării proaste, etc.
După un an de zile, în 2015, contractele de venituri au crescut cu 35%, dar tot nu eram mulțumit în sinea mea, deoarece mai lipseau două componente primordiale: activitatea culturală, respectiv eficiența oamenilor.
Dacă, inițial, speram să pornim de la un moment zero pentru a putea construi, acesta a venit și a generat rezultate concrete abia la începutul anului 2017, așadar după 2 ani de când am preluat managementul, motivul fiind volumul mare de muncă, Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca reprezentând cea mai mare instituție de acest fel din țară, atât prin amploarea proiectelor cultural-artistice cât și prin suprafața clădirii, de cca 8.500 mp.
La ora actuală, după ce în 2016 am reorganizat departamentele, atât din perspectiva resursei umane, cât și a activității, putem afirma cu argumente puternice că viața culturală și artistică a acestui ”leagăn al studenției” a revenit, iar aprecierile iubitorilor de momente frumoase puse în scenă de către departamentele culturale, 6 la număr (folclor, teatru, arte vizuale, literatură, jazz-rock, dans modern și contemporan) și un al 7-lea sportiv (dans sportiv, volei, șah) sunt apreciate la cel mai înalt nivel. Dovadă stau cele două distincții primite de instituție: Medalia Onorifică a Universității „Babeș-Bolyai”, respectiv, cea mai înaltă apreciere a Prefecturii Cluj – „Onoare pentru Cluj”, acordată Ansamblului Folcloric Studențesc „Mărțișorul”, la care se adaugă sutele de diplome și trofee primite la diferite concursuri naționale și internaționale sau din partea partenerilor de proiecte, ca semn de apreciere.
Presa Locală: Care sunt modalitățile prin care instituția condusă de dvs. susține activitățile culturale studențești?
Flavius Milășan: În departamentele enumerate mai sus, activează în prezent, 461 de tineri și studenți voluntari, care figurează cu fișe de înscriere în registre oficiale, aparținând formațiilor, cercurilor, cluburilor cultural-artistice, pentru care CCS Cluj-Napoca pune la dispoziție întreaga sa infrastructură, în susținerea, dezvoltarea și promovarea lor ca artiști. Totodată, organizarea de evenimente pe scena Casei de Cultură a Studenților, la care ei participa, promovarea prin materiale a acestor activități, deplasările la diferite competiții, festivaluri, chiar și publicarea de manuscrise și toate utilitățile necesare desfășurării activităților săptămânale în incinta instituției sunt susținute de către instituția noastră.
Mai mult, punem la dispoziția organizațiilor de tineret și studenți din mediul universitar clujean trei săli de conferințe, folosite aproape zilnic de către aceștia, în mod gratuit, însumând, pe raportul de activitate al Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, 205 de cereri aprobate și un număr de peste 35.000 de participanți. La acestea se mai adaugă contractele în parteneriat, atât pe sala mare, cât și pentru restul sălilor de conferințe, în număr de 37 și cu o capacitate de peste 200 persoane, fără costuri din partea beneficiarilor, totalul beneficiarilor depășind 21.000 de spectatori. Inclusiv acțiunile organizate de departamentele noastre au înregistrat un flux de aproximativ 7.000 de beneficiari direcți, la evenimente la care nu s-a perceput taxă de intrare.
Consorțiul Organizațiilor Studențești din Cluj și Federația Tinerilor din Cluj, două entități care înglobează cele mai mari și reprezentative organizații de tineret și studenți din Cluj-Napoca, au susținerea noastră, prin acordarea unei săli pe care să o folosească ca sediu, fără niciun cost, pe o perioadă de 5 ani.
Presa Locală: Sunt perspective pentru noi investiții în clădire? Mulți clujeni consideră aspectul acesteia învechit…
Flavius Milășan: Au dreptate să-l considere astfel. Clădirea a fost finalizată în 1960, iar de atunci, nu s-a intervenit deloc la partea de fațadă. Realitatea e următoarea: prin HG 850/2010, clădirea a fost preluată de Primărie în proprietate și, spre deosebire de alte hotărâri guvernamentale, care menționează că în anumite situații imobilele pot reveni la proprietarul inițial, în speță, Ministerul Tineretului și Sportului, această HG, făcută pe vremea domnului Emil Boc, nu permite acest lucru decât cu acordul Primăriei, fapt care nu se va întâmpla niciodată, deoarece viziunea, în raport cu noi, este una politică și nicidecum una culturală, în interesul Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Politica nu își are locul aici și sper ca unii factori decidenți locali să concluzioneze că e momentul să vadă dincolo de imaginea de ansamblu.
Ministerul nu investește deoarece nu are dreptul legal, din moment ce nu e proprietar, iar nouă, fiind ordonatori terțiari, ne este mult mai greu să accesăm fonduri europene. Însă, sătui să mai așteptăm, am lansat deja un concurs de idei în parteneriat cu studenții de la Arhitectură. E o idee îndrăzneață. Așteptăm cu interes rezultatul.
Presa Locală: Care este opinia dvs. în privința proiectului de refacere a pieței Lucian Blaga, propus recent de Primărie?
Flavius Milășan: Cred că se impunea o nouă strategie de refacere a Pieței, dar am constatat cu dezamăgire că nu vor fi cuprinse și imobilele. Se dorește, din ce am înțeles, o educare a clujenilor în folosirea bicicletei și a mersului pe jos. Însă, luând în considerare situația actuală a traficului, fără alternative de a ajunge în timp util la birou, școală etc., reducerea numărului de benzi de circulație s-ar putea să fie o planificare greșită.
Mă bucură însă că s-a luat în discuție spațiul verde, al Primăriei, din fața CCS, de foarte mulți ani neamenajat de administrația locală, acesta fiind, alături de spațiul de la BCU, singurele locații verzi din această piață, pe o arie destul de mare, pentru un oraș european, cum se considera a fi Cluj-Napoca.
Presa Locală: Cum răspundeți arhitecților care au acuzat instituția că ar încălca legea, prin afișarea unor reclame prea mari pe pereții exteriori?
Flavius Milășan: Vă menționam mai sus că, din 2010, clădirea este a Primăriei. Tot atunci, printr-o Hotărâre a Consiliului Local, administrarea a fost lăsată în seama MTS, cu două precizări: jumătate din veniturile proprii anuale ale CCS să fie livrate Primăriei, respectiv, afișajul se va face prin aviz comun dat, atât de instituția noastră, cât și de autoritatea locală. Reglementarea acestui afișaj, care, pentru noi reprezintă o sursă de venit, deoarece ne autosusținem, face obiectul celei de-a doua precizări a unei HCL din 2010, cu mențiunea ca mesh-urile expuse să aibă ca temă domeniul de activitate al instituției, reglementat prin HG 801/2004: „Casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” au ca obiect principal de activitate organizarea și desfășurarea acțiunilor cultural-artistice, distractive, educative, turistice interne și internaționale, sportive, de agrement, precum și alte servicii cu precădere pentru studenți.”
Presa Locală: Considerați că instituția administrată de dvs. este o „relicvă comunistă” sau un spațiu modern? E nevoie de un rebranding sau v-ați adaptat deja la cerințele actuale?
Flavius Milășan: Consider că poate fi interpretată astfel, pentru aspectul exterior, dar, în interior, atmosfera caldă și primitoare este specifică unei instituții într-adevăr moderne. Dovadă stau multitudinea de evenimente organizate în parteneriat și găzduite de CCS: 342 în parteneriat și peste 250 în regim propriu sau prin închirierea spațiilor. Există evenimente de tradiție care se desfășoară la noi, tocmai datorită infrastructurii și polivalenței clădirii. Am reușit să modernizăm și să oferim noi facilități: scena sălii de spectacole a fost renovată în întregime, clădirea are Wi-Fi gratuit pentru vizitatori, pe toată suprafața, cu linie de Internet dedicată în cazul marilor evenimente, săli de conferințe dotate cu videoproiectoare noi, sisteme de sonorizare, holul este renovat, sala mare și 2 etaje, încă din 2010, respectiv 2013.
Sala Europa, ca brand, datează din 2007, după intrarea României în UE, fiind singura sală de conferințe cu sistem audio încorporat și cabine de traducere, de la acea vreme.
Presa Locală: Are CCS suficienți bani pentru funcționare și dezvoltare? Cât primiți de la buget și cât obțineți din venituri proprii? Cum ar putea crește această sumă?
Flavius Milășan: Bugetul gestionat de noi ca instituție, pe anul 2017, este de 2.215.912 lei, din care, aproape 700.000 lei sunt venituri proprii, 643.912 lei reprezintă salarii de la MTS, 450.000 lei subvenție tabere studențești MTS, 250.000 lei subvenție acțiuni studențești, tot de la Minister, ș.a.m.d. Funcționarea CCS Cluj-Napoca ajunge anual la aproximativ 700.000 de lei (utilități, reparații), cheltuieli susținute integral din venituri proprii; practic, investițiile de genul refațadizării ar fi imposibil de susținut din venituri proprii. Primăria nu alocă niciun leu pentru mentenanța clădirii. Lunile de iarnă sunt cele mai dificile, cu facturi de ordinul zecilor de mii pe utilități, iar orice politica de management defectuoasă ar duce la blocarea automată a activității instituționale.
Încasările ar putea crește prin mărirea sălii cu încă o lojă de aproximativ 100 de locuri. Este o idee mai veche de-a mea, sperăm ca anul acesta să demarăm studiile de prefezabilitate și să înaintăm actele pentru obținerea autorizației de construcție.
Presa Locală: Care sunt planurile dvs. de viitor pentru Casa de Cultură a Studenților?
Flavius Milășan: Instituția este mare, iar noi puțini, glumind! Depinde mult și de poziționarea la nivel de descentralizare în raport cu aceste instituții. Faptul ca foarte mulți ani am fost transferați de la un Minister la altul, apoi, la autoritățile locale, unele Case din tara au ajuns sa plăteasca și chirie sau chiar sa își piardă sediile.
Îmi doresc să păstrez această linie de recunoaștere, în plan cultural, este însuși scopul pentru care a luat naștere CCS.
Administrativ, îmi propun refațadizarea clădirii, atragerea de sponsori, mărirea sălii de spectacole și oferirea de condiții moderne de găzduire a activităților, indiferent de natura lor.
Financiar, păstrarea colaboratorilor de tradiție. Mi-aș propune un număr mai mare de contracte, dar nu ne permite capacitatea, deoarece, anual, suntem în proporție de 98% ocupați cu diferite proiecte cultural-artistice, conferințe tehnice și IT, evenimente corporate, activități studențești și de tineret, work-shop-uri și traininguri, târguri de job-uri.
