Ieri s-a încheiat votarea în procesul de bugetare participativă inițiat de Primăria Cluj-Napoca. Spre deosebire de primele ediții, când cetățenii orașului erau interesați de acest experiment democratic, discutau despre el pe rețele sociale și participau în număr mare la selecția proiectelor, de această dată clujenii nu s-au arătat deloc preocupați.
Interesul pentru bugetare participativă a scăzut de la an la an. În acest an, la fiecare secțiune de pe site au fost doar câteva sute de voturi. În Cluj-Napoca trăiesc, studiază sau lucrează aproximativ 400.000 de persoane (plus încă vreo 100.000 în zona metropolitană). Asta înseamnă că doar 1 clujean din 1000 s-a exprimat democratic în acest proces legat de cheltuirea banilor publici.
De ce se întâmplă acest lucru? Sunt câteva posibile explicații. Prima ar fi că nu s-a popularizat prea mult felul în care s-au pus în practică proiectele votate în anii anteriori. Mulți oameni consideră că votează degeaba, că oricum nu se vor mai realiza acele proiecte. Alta ar fi că sumele sunt relativ mici, astfel că se pot face doar proiecte de mică anvergură. Majoritatea clujenilor sunt interesați cel mai mult de proiectele mari ale orașului, astfel că au ajuns să privească bugetarea participativă ca un gest de imagine al autorităților, în care poți lua doar decizii mărunte. De altfel, cele mai multe voturi le au proiecte specifice din anumite zone, unde a fost mobilizată comunitatea locală pe rețelele sociale (ex. trotuare pentru o stradă sau sală de sport pentru o școală).
Rămâne de văzut cum (și dacă) va mai continua acest proces în următorii ani. Cluj-Napoca a fost prima localitate din țară unde s-a desfășurat, iar acum a fost implementat și-n alte localități. Însă nici în alte locuri nu a avut succesul scontat. De exemplu, anul trecut în Apahida au existat secțiuni cu zero proiecte propuse, au fost extrem de puține voturi, iar anul acesta nici nu s-a mai făcut bugetare participativă.
