Într-un comunicat trimis presei, organizația Cluj a USR PLUS explică de ce consilierii locali din municipiu care aparțin acestui partid au votat pentru aprobarea studiului de fezabilitate legat de metroul clujean, deși criticasera în trecut acest proiect.
„Decizia noastră de a vota proiectul metroului Cluj a venit în urma unor ample discuții atât în cadrul filialei, cât și cu specialiști între care și fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care a clarificat aspecte ce țin de PNRR. Am cântărit atât opiniile pro, cât și criticile aduse acestui proiect, iar votul a fost acordat luând în calcul și faptul că în 2023 va exista un termen de evaluare a progresului privind investiția. Un alt motiv pentru care nu ne-am opus proiectului privind metroul este faptul că am pus în balanță și avantajele verzi. O astfel de modalitate de transport în comun va contribui nu doar la decongestionarea traficului, ci va reprezenta și o măsură sustenabilă pentru protecția mediului în următorii 30 de ani, dacăproiectul va fi dus la îndeplinire conform planurilor promise de inițiatori.
Totuși, nu putem să ignorăm câteva aspecte-cheie. Metroul nu reprezintă soluția tuturor problemelor pe care le trăiesc zilnic cetățenii din Cluj-Napoca și Florești, iar îmbunătățirea calității vieții acestora nu poate fi proiectată într-un singur plan care cu o perioadă de execuție lungă. Metroul va reprezenta o soluție viabilă, dar în paralel trebuie implementate și alte măsuri privind infrastructura. Cerem prioritizarea centurii metropolitane, a drumului Transregio Feleac TR 35, dar și evaluarea extinderii liniei de tramvai spre Florești, proiect care amintim că în total costă cât o singură stație de metrou!
De asemenea, punctăm câteva aspecte care ne îngrijorează privind implementarea efectivă a proiectului votat astăzi și cerem responsabilitate din partea majorității PNL Cluj și a celor care coordonează punctual activitățile. Deocamdată, proiectul metroului Cluj beneficiază de doar 300 de milioane de euro, ca finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, aproximativ 15% din total, pentru 7,5 km (șase stații). De unde vor proveni restul banilor?
Raportat la calendarul de implementare cerem o analiză a fezabilității lui și a ancorării acestuia în realitate. Desigur, o analiză retrospectivă va putea fi făcută și la momentul evaluării din 2023, dar considerăm că putem preveni unele neconcordanțe în previziuni chiar de acum.De asemenea, există opțiunea ca proiectul să fie oprit în cazul în care etapele promise nu sunt parcurse? Ce repercusiuni vor fi dacă apar întârzieri majore? Considerăm că această asumare politică este necesară deoarece proiectul metroului Cluj nu poate reprezenta doar o strategie de PR.
USR PLUS Cluj cere și o decizie privind gestionarea directă a proiectului. Se vor ocupa primăriile locale direct, Metrorex sau se va apela la consultanță externă? Un alt punct corelat cu gestionarea și pe care îl considerăm sensibil și de luat în calcul este planul de subvenție. De cine va fi plătită? Cum va fi organizat bugetul local în cazul în care acesta va trebui să acopere și povara financiară a subvenției fără să fie afectate alte planuri de dezvoltare locală?
Considerăm că votul pentru metroul Cluj reprezintă un pas de bun augur pentru rezolvarea problemei traficului de multe ori deja sufocant, dar decizia de astăzi trebuie tratată cu responsabilitate și trebuie dublată de celelalte măsuri privind infrastructura de transport. Orașul se dezvoltă continuu, iar administrația locală trebuie să ducă la capăt și celelalte proiecte promise cetățenilor, nu să se concentreze pe promisiunile că în viitor, cu metrou, toate problemele din trafic vor fi rezolvate!”, se arată în mesajul formațiunii politice.
Camelia Sălcudean, președinte USR PLUS Cluj, declară: „Personal, consider proiectul unul foarte ambițios pentru administrația locală în primul rând prin prisma calendarului foarte strâns coroborat cu condiționările date de finanțarea prin PNRR. Am fost de acord cu aprobarea acestui proiect deoarece are avantaje atât în ceea ce privește protecția mediului, cât și de completare a soluțiilor de mobilitate metropolitană, care de asemenea trebuie implementate cu prioritate. Timpul ne va demonstra dacă administrația locală va fi capabilă să facă față tuturor acestor proiecte și dacă vom simți în câțiva ani o îmbunătățire clară a mobilității la nivel urban și metropolitan.”
