Civicii clujeni solicită refacerea raportului de mediu pentru PUZ Carbochim

În urma parcurgerii raportului de mediu, semnatarii cer respingerea avizului de mediu în cadrul procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru PUZ Carbochim. Argumentele pentru refacerea raportului de mediu sunt legate de superficialitatea raportului și potenţialul efect negativ semnificativ al investiției în privința biodiversității, spațiilor verzi și poluării generate de varianta actuală a proiectului de „regenerare” a zonei Carbochim prin Planul Urbanistic Zonal.

Biodiversitate

Potrivit ultimei estimări făcute de investitori, în ciuda asigurărilor declarative că se păstrează copacii, 365 de copaci sunt elliminați pe pe sit. Doar 154 vor rămâne la locul lor. Pe malul Someşului, 215 copaci sunt eliminați.

Habitatele existente sunt valoroase, potrivit specialiștilor care au realizat PIDU Someșul Mic, document anexat, tocmai pentru că sunt apropiate de starea naturală:

„Principalul habitat existent în zonă și care conferă caracterul special, diferit de restul habitatelor puternic antropizate existente în zona studiată este 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Deoarece acest tip de vegetație este prezent în luncile râurilor, în imediata vecinătate a albiei, habitatul este caracterizat de prezența abundentă a apei mai ales datorată de inundațiile din primăvară (uneori și din toamnă). De-a lungul întregului an, prezența apei este constantă (excepție fac cazurile când au loc desecări ale acestor habitate). În cazul Someșului Mic, habitatul este bine dezvoltat, cu compoziție și structură corespunzătoare, astfel că acest habitat prezintă o valoare conservativă semnificativă la nivelul orașului Cluj Napoca.

Habitatul descris este caracterizat la nivelul perceptiei de o imagine de coridor – galerie, datorita prezentei arborilor in imediata vecinatate a oglinzii de apa cu o corana in general asimetrica si un trunchi inclinat spre axul raului. Prezenta acestor forme vegetale care se „intind” spre apa creaza o imagine de tunel, structura spatiala cu deosebita atractivitate pentru diferite ramuri ecosistemice. Aceste păduri-galerie sunt caracterizate de un nivel dominant de arbori de talia I si II, a caror coroane determina profilul longitudinal al vegetatiei.”

Habitatele de zăvoi ale Someșului, printre puținele rămase la noi în zonă, adăpostesc anini negri propuși pentru tăiere, printre sute de alți copaci, Habitat Natura 2000 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae).

Pentru că sunt vechi și bine păstrate, toate aceste habitate găzduiesc o seamă de specii de păsări protejate prin legislația națională (O.U.G. 57 din 2007) și internaționale (Directiva Păsări – DIRECTIVA 2009/147/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI). Studiile listează câteva specii de păsări din actele legislative de mai sus, precum:

Picus canus – Ghionoaie sură

Dendrocopos syriacus – Ciocănitoare de grădini

Leiopicus medius – Ciocănitoare de stejar

Alcedo atthis – Pescăraş albastru

Zona ca ansamblu nu este într-adevăr o arie protejată. Însă sunt habitate și specii, dependente de aceste zone, protejate. Raportul de mediu nu face referire la niciuna dintre aceste specii, ceea ce poate duce la concluzia că a fost superficial și incomplet realizat, biodiversitatea ocupând doar câteva rânduri din totalul de 250 de pagini.

„Speciile vegetale vor fi alese dintre speciile locale” – p. 21 este o afirmație falsă din moment ce investitorii au anunțat specii alohtone https://ziarulfaclia.ro/exclusiv-unde-vor-fi-plantati-primii-arbori-de-sequoia-la-cluj-napoca-videofoto/

Afirmația din raport de a continua prin PUZ Carbochim proiectul Rethinking Someș – p. 30, din moment ce studiul de mediu al master planului se pronunță pentru păstarea copacilor existenți pe maluri, ridiculizează pretenția investitorilor.

În concluzie, există atât specii protejate, dar și habitate protejate, motiv pentru care concluzia falsă a raportului trebuie schimbată astfel încât să țină cont de studiile prealabile existente despre zonă:

„Pe amplasamentul studiat prin PUZ și în vecinătatea acestuia nu există arii de protecție specială avifaunistică sau arii speciale de conservare – specii și habitate protejate. Implementarea PUZ în zona studiată nu se supune prevederilor OUG nr. 57/2007 [art.28] privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011”.

Spații verzi

Conform PUG Cluj-Napoca, parcelele cu numarul 1 (S :3922mp), respectiv 5 (S :7183.77mp) prevăzute în propunerea de PUZ Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă Piața 1 Mai nr. 3, sunt încadrate în UTR Ve – Zonă verde de protecție a apelor sau cu rol de culoar ecologic. Condiționările primare conform PUG Cluj-Napoca specifică: „Este interzisă schimbarea destinaţiei acestei categorii de spaţii. Această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi schimbată prin P.U.Z.”

Această zonă de protecție a Somesului adiacentă Carbochim e prevăzută în PUG Cluj-Napoca ca servitute de utilitate publică, destinată trecerii în domeniul public tocmai pentru asigurarea zonei de protecție a apei. Proiectantul Vlad Negru a subliniat la ședința Agenției de Protecția Mediului privind „Parcurgerea etapei de analiză a raportului de mediu, luarea deciziei de emitere a avizului de mediu în cadru procedurii de realizare a evaluării de mediu”, că suprafața aferentă UTR Ve rămâne în domeniul privat și nu s-ar supune în opinia dânsului exigențelor Legii Spațiilor Verzi. După cum arătăm mai jos, propunerea de PUZ instituie în mod clar destinația de spațiu verde, iar Raportul de mediu ia în calcul această prevedere la evaluarea impactului. Pe de altă parte, Raportul de mediu (p. 26) omite să precizeze și deci să ia în calcul servitutea de utilitate publică instituită de Planul Urbanistic General Cluj-Napoca pentru zonă verde publică de protecție a Someșului.

Prin PUZ Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă Piața 1 Mai nr. 3 se propune încadrarea parcelelor cu numerele 1 și 5 mai sus menționate în cadrul unui UTR nou – UTR Ve Carbochim – Zonă verde – culoar de protecția apelor rezultat prin restructurarea funcțiunilor industriale, păstrându-se astfel utilizarea de zonă de protecție a cursului de apă.

În temeiul Art. 3. Lit. d) al Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, spațiile verzi pentru protecția cursurilor de apă cad sub incidența Legii mai sus menționate.

În temeiul Art. 18. Alin. (5) și (7) ale Legii nr. 24/2007 suprafața cumulată a construcțiilor și amenajărilor ce impermeabilizează solul nu poate depăși 10% din suprafața totală a spațiului verde.

În temeiul Art. 18. Alin. (2) al Legii nr. 24/2007: „Administrarea spațiilor verzi de pe terenurile proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare”. Având în vedere că prin PUZ Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă Piața 1 Mai nr. 3 se propune păstrarea utilizării de spațiu verde, reglementările la nivelul UTR Ve Carbochim se supun prevederilor legii nr. 24/2007.

Însă în varianta actuală a PUZ Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă Piața 1 Mai nr. 3, suprafața spațiilor verzi pe sol natural prevăzute în UTR Ve Carbochim – Zonă verde – culoar de protecția apelor este de doar 77.74%, sub cei 90% prevăzuți de Legea nr. 24/2007.

Alte argumente legate de spații verzi, amintite și în scrisoarea deschisă a mai multor asociații, constă în nerespectarea PUG în privința procentului de spații verzi pe sol. Detalii: https://www.monitorulcj.ro/administratie/111220-activistii-civici-petitie-pentru-coridor-verde-albastru-si-conservarea-patrimoniului-industrial-de-pe-platforma-carbochim

Procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decât cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%). În scrisoarea deschisă trimisă și către APM, organizațiile semnatare am semnalat că:

„PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic: «5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent». și «5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m».

Calitatea apei de suprafață și a apei subterane

Prin Raportul de mediu se afirmă că implementarea PUZ nu prevede „perturbarea temporară a unor elemente morfologice și/ sau ale caracteristicilor de curgere (viteză, nivel) sau executarea de lucrări care ar putea avea eventuale influențe temporare asupra pânzei freatice”. În contradicție cu această afirmație, studiul geotehnic la care face referire și Raportul de mediu precizează că se impun lucrări de epuizmente. Mai mult, studiul geotehnic și Raportul de mediu se referă doar la scenariul în care s-ar realiza 2-3 subsoluri, în timp ce Planul Urbanistic Zonal în forma actuală propune 4 niveluri de subsol. Impactul de mediu în acest caz este cu atât mai negativ potențial, cu cât la o adâncime mai mică decât cota de fundare a celor 4 subsoluri studiul geotehnic a identificat strate de sare. Realizarea de epuizmente pentru săpătura până la cota stratului de sare prezintă un risc direct de contaminare salină cu impact imediat asupra calității Someșului și a biodiversității. Acest risc nu este luat în considere de Raportul de mediu.

Circulația ciclo-pietonală

O măsură prezentată în Raportul de mediu ca fiind prevăzută pentru reducerea efectelor adverse asupra mediului ale implementării proiectului este realizarea de piste de biciclete. Cu toate acestea, Planul Urbanistic Zonal nu prevede nici la nivel de reglementări și nici măcar la nivel de ilustrare urbanistică aceste piste. Mai mult, prin modul în care este amplasat peste toată lățimea de protecție a cursului de apă, sensul giratoriu de lângă calea ferată va bloca nu doar continuitatea ecologică de-a lungul Someșului ci și continuitatea culoarului de mobilitate ciclo-pietonală pe malul drept, subminând strategia orașului de promovare a mobilității alternative, și având un impact negativ la scara unui areal și mai larg.

Poluarea generată de șantier, mall și trafic auto

O parcare cu 5.000 de locuri care vor deservi zeci de mii de mașini zilnic pe malul Someșului, perturbă culoarul verde albastru la Someș. De aceea, analizele raportului de mediu sunt extrem de superficiale: „din punct de vedere al condițiilor de trafic, raportat la arealul de studiu s-a constatat că acesta nu va avea impact major” – p. 12. Podul nu are cum să rezolve problemele pe care traficul major le va genera prin proiectul de mall. Mai mult, impactul pozitiv al traficului auto asupra calității aerului pe care pune accentul raportul de mediu prin „desfășurarea fluentă a circulatiei rutiere din zonă [care] va avea efecte pozitive asupra calității aerului ambiental” este o concluzie falsă din simplul motiv că mall-ul aduce zeci de mii de mașini zilnic lângă Someș, o zonă care s-ar putea dezvolta într-un mod diferit, punând accent pe transport public, pietonal și velo, mai ales fiind în zona gării și a viitorului culoar de mobilitate urbană sustenabilă velo și pietonală de-a lungul râului.

Demolarea clădirilor pe câteva hectare, fără precedent în Cluj ca anvergură, este tratată extrem de superficial printr-un limbaj de lemn care nu arată anvergura poluării: „Odată eliberați în aer, poluanții, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportați în zone diferite în funcție de condițiile meteorologice prezente la un moment dat”.

Raportul de mediu nu evaluează în profunzime poluarea siturilor contaminate în zona Carbochim, făcând referire la faptul că este nevoie de studii ulterioare, chiar dacă se relevă că „solul este contaminat cu hidrocarburi petroliere în zona fostului depozit de carburanți”. Totuși, un proiect de asemenea anvegură ar trebui să examineze în detaliu, din fazele inițiale, poluarea existentă pe siturile contaminate – p. 59: „Se propune reluarea investigațiilor privind calitatea solului în această zonă după realizarea lucrărilor de demolare/dezafectare ale construcțiilor existente în prezent pe amplasament și îndepărtarea deșeurilor rezultate din demolări. În condițiile în care investigarea calității solului va confirma contaminarea solului din zona depozitului de carburanți cu hidrocarburi petroliere, se vor realiza lucrări de decontaminare/depoluare a solului pe baza obiectivelor de remediere stabilite de autoritatea pentru protecția mediului (APM Cluj) cu luarea în considerare a folosinței viitoare a terenului din zonă”.

De asemenea, concluzia raportului că raderea a câteva hectare de hale industriale nu modifică peisajul este falsă, atâta timp cât există, în contrapartidă, propuneri de a păstra mai multe clădiri industriale decât cele două, dar și exemple de succces în Cluj și în alte orașe din lume prin care clădirile industriale au fost refuncționalizate. Tăierea a sute de copaci modifică major peisajul, la fel și realizarea unei clădiri de aproape o sută de metri întălțime. În consecință, pretențiile raportului că PUZ „nu induce efecte semnificative asupra structurii fizice și esteticii peisajului” – p. 121, sunt la fel de false ca pretențiile legate de piața 1 Mai, reluate în raport, că este lipsită de valoare istorică. De aceea, sute de semnatari într-o scrisoare deschisă, dar și arh. Virgil Pop din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice au punctat relevanța de patrimoniu a zonei Carbochim dincolo de cele două clădiri care se anunță pentru păstrare.

În consecință, propunem refacerea raportului de mediu pentru PUZ Carbochim, în baza art. Art. 24, (4): „În cazul în care raportul de mediu este incomplet sau de o calitate insuficientă pentru a asigura conformarea cu prevederile prezentei hotărâri, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune în scris refacerea acestuia”.

Cerem, în paralel, procesele verbale de la ședințele APM privind avizarea PUZ Carbochim de la sedintele CAT și Comitet Special și să comunice în scris dacă și ce modificări sau completari au fost la proiectul de PUZ și la Raportul de Mediu dupa data când a fost depusa cererea de aviz de mediu, dar și pentru procedura EIA privind procedura de demolare, unde sunt prevăzute și defrișări.

Raport de mediu – http://www.anpm.ro/documents/840392/66979658/Raport+de+mediu+PUZ-CARBOCHIM.pdf/80f14ec9-1eaf-4ae7-baad-9db27b920800

Cu stimă,

Adi Dohotaru,

Președinte Asociația

Societate Organizată Sustenabil / Someșul nostru

Cristian Domșa

Societatea Ornitologică Română / BirdLife Romania

Adriana Măgerușan

Lector univ. Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UTCN / Someș Delivery

Istvan Szakats

cetățean

Cornel Vîlcu