Pandemia de Coronavirus are consecințe economice negative pentru aproape toată lumea. Însă nu toți oamenii suferă la fel, unii vor fi loviți mult mai dur decât alții, în funcție de câțiva factori importanți. Iată care consider eu că sunt categoriile de persoane cel mai grav afectate de epidemie și recesiune:
1. Cei care nu au rezerve. A avea niște economii pentru „zile negre” este un sfat de bază, pe care ți-l dă orice părinte responsabil sau consultant financiar. Puțini însă îl urmează, trăiesc cu credința că economia va crește mereu și că vor avea timp mai târziu să pună bani deoparte. În situații dificile este foarte bine să ai fonduri care să-ți acopere cheltuielile pe câteva luni, în caz că ai o urgență sau îți pierzi slujba brusc.
2. Angajații fără acte. Persoanele care lucrează „la negru”, fără forme legale, nu beneficiază de șomaj tehnic, asistență medicală sau alte forme de protecție din partea statului. Pot eventual să obțină ajutor social (pe baza venitului minim garantat), însă suma respectivă este foarte mică și acoperă cu greu chiar și necesitățile de subzistență. Același principiu este valabil și pentru cei din diaspora, fapt care i-a și făcut pe mulți să revină în țară.
3. Lucrătorii „cu ziua”. Cei care trăiesc de pe o zi pe alta, muncind în locuri diferite, în general la alte persoane fizice, pentru sume mici care abia dacă le asigură minimul necesar, sunt foarte dependenți de stabilitate economică. Când apar bulversări în sistem, nimeni nu mai cheltuie și dispar aceste alternative, devin disperați, pentru că nu mai au de unde să câștige nici măcar banii de pâine.
4. Cei care muncesc sezonier. Oamenii care lucrează pe diferite proiecte, unele dintre ele ciclice (cum sunt, de exemplu, cei care organizează festivaluri, nunți și evenimente, sau cei care lucrează pe litoral în perioada estivală) depind foarte mult de apariția periodică a acestor oportunități. O pauză de câteva luni îi poate aduce în situații foarte neplăcute dacă nu au și alte variante de venit sau măcar niște depozite, până la reînceperea activităților sezoniere.
5. Persoanele fără calificare. De câte ori vine o recesiune (iar asta se întâmplă cam o dată la fiecare deceniu), cetățenii care prestează cele mai de bază servicii, care nu necesită cunoștințe avansate și nici o pregătire prea mare, sunt primii dați afară din posturile pe care le au. Cu cât sunt mai puțin specializați, cu atât sunt mai ușor de înlocuit. Când se fac reduceri de costuri, unele firme preferă roboții industriali, altele își mută producția în locuri mai ieftine, iar altele dau faliment cu totul.
6. Cei care au rate mari la bănci. În perioadele de creștere economică, cresc și salariile de la an la an, astfel că unii angajați cad pradă dorinței de a avea lucruri scumpe pe care nu prea și le permit și se avântă în a lua credite cu valori exagerate. Ratele nu sunt o problemă cât timp totul crește, însă când îți pierzi jobul sau ți se reduce salariul ele devin instantaneu o mare problemă, mai ales când s-au pus și garanții. Se vor pierde și de această dată mașini, case, terenuri și alte bunuri, în favoarea băncilor.
7. Angajații inflexibili. Când economia funcționează bine, aproape toate companiile profită și nimeni nu-și imaginează că are vreun motiv să fie concediat. Însă șocurile financiare duc uneori la dispariția unor întregi sectoare, care nu-și mai aveau rostul în sistemul economic actual și mergeau doar din inerție. În astfel de momente, salariații trebuie să fie suficient de flexibili încât să se poată reorienta rapid, spre alte tipuri de slujbe sau chiar să se mute în alt oraș dacă este nevoie.
8. Cei cu joburi în anumite domenii. Oamenii care au avut ghinionul să lucreze în domeniile cele mai afectate de criză vor fi în prima fază cel mai afectați. Este vorba de sectoare precum: turism, călătorii, restaurante, magazine mici, spectacole etc. Însă tot ei au șansa de a reveni rapid la normal după repornirea economiei, în măsura în care firmele respective vor face față șocului inițial. Desigur, va trece ceva timp până când veniturile vor ajunge la nivelul de dinainte.
9. Persoanele fără competențe digitale. Multe companii și-au trimis o parte din angajați să lucreze de acasă, însă nu orice job poate fi făcut de la distanță. De fapt, majoritatea oamenilor nu au cum să lucreze de acasă, mai ales în sectoarele de producție sau în cele care implică interacțiunea directă cu clienții. Însă cei care sunt capabili să se descurce bine pe computer vor fi privilegiați, mai ales în etapele inițiale, având astfel o tranziție mai ușoară spre perioada post-pandemie.
10. Speculanții creșterii infinite. Fiecare perioadă de creștere economică le dă unora iluzia că va continua la nesfârșit. Oamenii care pariază pe acest lucru imposibil sunt cei care pierd enorm la fiecare cădere economică. Unii pierd pe bursă, alții în imobiliare, alții în lumea antreprenorială. Deși istoria arată clar că nu există creșteri continue, lăcomia de moment și gândirea deziderativă sunt mai puternice. Cei care au investiții speră ca vremurile bune să mai dureze un pic măcar, până scot ei profitul, dar când vine corecția devin primele victime.
Fiecare criză economică provoacă schimbări majore, care seamănă într-un fel cu o extincție biologică. Cele mai adaptabile firme supraviețuiesc și prosperă, iar celelalte o duc tot mai rău sau chiar dispar. Salariații sunt victime colaterale în acest joc – dar pot fi și câștigători indirecți, dacă se știu orienta din timp spre acele ramuri economice și acele companii care vor avea succes pe termen lung.
