Material apărut pe site-ul partener – Cluj 1
După cum știm, România nu o duce prea bine: bugetul scârțâie după ani de risipă și cheltuieli umflate nejustificat. Urmează o perioadă dificilă, în care fiecare dintre noi va contribui – trăind mai prost și rămânând mai sărac – la remedierea deficitului.
Ca de obicei, vina este colectivă. Pe vinovați nu avem de unde să-i luăm, atâta timp cât fiecare arată cu degetul spre celălalt… bineînțeles, doar aparent. La o simplă investigație, „sparturile” conductei de bani încep să apară și să fie scoase la iveală.
Este suficient să aruncăm o privire în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pentru a observa amploarea dezastrului. Și, cum diavolul stă în detalii, nu doar contractele mari sunt relevante, ci și acele achiziții mici, aparent nesemnificative, la care unii nu sunt atenți, iar alții își feresc privirea intenționat.
O simplă căutare pentru o instituție de dimensiuni medii ridică semne de întrebare și creează suspiciuni prin raportare la standardele minime de chivernisire, mai ales în vremuri de pericol, incertitudine și restriște financiară.
Un exemplu elocvent este Administrația Bazinală de Apă Crișuri din Oradea, județul Bihor, care, sub conducerea directorului Pásztor Sándor, cel puțin în ultimii doi ani, a realizat achiziții ce ridică serioase întrebări privind utilitatea și oportunitatea cheltuirii banului public, fie el național sau european.
În perioada 2024–2025, instituția condusă de acesta a cheltuit, conform SEAP, peste 20.000 de euro pentru protocol: mese servite, cafea, prăjituri, închirieri de săli de evenimente și alte servicii similare. Printre furnizori apar locații de lux din Oradea / Băile Felix. Achizițiile de produse de protocol ridică și ele semne de întrebare: aproape 2.000 de euro pentru apă minerală și plată, respectiv aproape 3.000 de euro pentru dulciuri și prăjituri.
Deși dispune de un parc auto propriu, conducerea instituției a cheltuit în 2023 aproape 6.000 de euro pentru deplasări cu avionul, în condițiile în care un bilet dus-întors Oradea–București costă în jur de 200 de euro.
Nici la capitolul publicitate Administrația Bazinală nu stă modest: în mai puțin de doi ani, a cheltuit peste 28.000 de euro pentru promovare, în timp ce pentru rechizite, materiale imprimate și personalizate s-au plătit peste 14.500 de euro.
În domeniul IT, instituția a achiziționat trei laptopuri la aproape 3.000 de euro bucata, ceea ce ridică, de asemenea, semne de întrebare privind oportunitatea și necesitatea unor astfel de achiziții.
Toate aceste date sunt publice și la un click distanță de orice cetățean, dar ar trebui să fie și mai la îndemâna instituțiilor de control ale statului.
Noi redăm ceea ce am văzut în notificările de atribuire publicate conform legii și prezumăm buna-credință a conducerii instituției, acceptând că pot exista justificări solide pentru fiecare cheltuială.
Totuși, având în vedere imaginea și impresia create – aparent în contradicție cu bunul-simț al administrării banului public – ar fi de dorit ca instituțiile competente să clarifice realitatea. Nu pretindem că noi am fi cei în măsură să tragem concluziile, ci doar niște cetățeni care ridică întrebări firești și suspiciuni legitime.
Cluj 1 solicită doamnei Diana-Anda Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, o analiză temeinică asupra acestor cheltuieli.
