Proiectul de lege privind recursul compensatoriu pe care Guvernul tehnocrat l-a trimis în Parlament pe 23 noiembrie a fost complet deturnat de actuala coaliție PSD-ALDE, iar „scopul său nu a mai fost cel de a conforma România solicitărilor CEDO, ci strict de a elibera cât mai repede persoanele condamnate”, explică avocatul Andrei Lupu.
Intervenția lui Andrei Lupu vine în contextul în care ministrul Justiției, Tudorel Toader, a respins luni, într-o postare pe Facebook, faptul că legea recursului compensatoriu aflată în prezent în vigoare este rezultatul muncii sale, ținând să amintească că un proiect de lege pe această temă, realizat de Raluca Prună, a fost trimis în Parlament de Guvernul Cioloș.
„În repetate rânduri, am arătat următoarele: că proiectul de lege a fost inițiat de către guvernarea tehnocrată, faptul că CSM (în componența anterioară) l-a avizat și a propus considerarea zilelor ca fiind executate, că a fost adoptat de Parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce eu am devenit ministru și că studiul de impact nu se face după ce legea intră în vigoare!”, a scris Toader pe Facebook.
În replică, Andrei Lupu explică diferențele majore între ceea ce propunea proiectul trimis în Parlament de Guvernul tehnocrat și legea adoptată de majoritatea PSD-ALDE din legislativ.
„Recursul compensatoriu este un mecanism complex proiectat în 2016 de către conducerea din acel moment a Ministerului Justiției, la solicitările CEDO privitoare la condițiile proaste din unele penitenciare din România. Cel mai important este faptul că eliberarea persoanelor condamnate se putea face doar după o analiză de la caz la caz (spre exemplu, în funcție de penitenciarul unde solicitantul a fost deținut, de numărul de zile petrecute în fiecare tip de cameră etc.) și numai într-un număr limitat de situații. Proiectul, odată trimis de către Guvernul tehnocrat în Parlament, a fost complet deturnat: scopul nu a mai fost cel de a conforma România solicitărilor CEDO, ci strict de a elibera cât mai repede persoanele condamnate. Așa se face că acum deținuții pot fi eliberați într-un termen de două ori mai scurt, indiferent de condițiile în care au stat în penitenciar. De ce? Pentru că actuala majoritate își dorește doar să își scoată cât mai repede prietenii din închisoare, indiferent de câți alți infractori sunt în același timp eliberați fără a-și fi ispășit întreaga pedeapsă. Și poate că cel mai rușinos lucru pentru acești mari luptători pentru salvarea unui stat de drept imaginat în favoarea lor este că aruncă totul în spatele guvernării anterioare, fără a avea măcar curajul să își asume deturnarea recursului compensatoriu în propriul interes”, arată avocatul Andrei Lupu.
Discuția privind legea recursului compensatoriu a reînceput după cazul crimei de sâmbătă seară din Mediaș, unde un recidivist, eliberat în mai 2018 cu un an mai devreme din pușcărie, ca urmare a efectelor legii în discuție, a ucis un tânăr de 25 de ani.
