Citesc la fiecare început de an propunerea de buget a primăriei clujene cu o senzație de deja-vu. De vreo 4 ani, de când Emil Boc s-a întors de la București, vedem aceleași idei, preluate cu copy/paste de la un an la altul. Clujenii însă par să fie mulțumiți cu această situație, resemnându-se cu faptul că „măcar se face totuși ceva”, deci „bine-i și-așe, mai rău să nu fie”. Eu unul consider că politicienii sunt aleși să să ne reprezinte, să ne servească interesele și nu ar trebui să ne mulțumim cu puțin.
Dar să trecem la subiect. Pe site-ul oficial puteți găsi lista priorităților, obiectivele de investiții și proiectul de buget pe acest an. Bugetul din 2016 va fi mai mic decât cel din 2015 (1.116.388.238 lei față de 1.181.270.000 lei), din cauza finalizării unor proiecte la care se foloseau fonduri europene, care nu au fost încă înlocuite cu altele noi.
Este revoltător, de asemenea, faptul că lucrările nefinalizate, care nu mai pot fi decontate din banii U.E., vor fi terminate pe banii noștri, ai plătitorilor de taxe. Nici angajații primăriei și nici companiile private care au ținut orașul tot anul într-un șantier nu vor răspunde în vreun fel. Doar noi, fraierii, cotizăm câteva milioane de euro.
În lista de obiective prioritare observăm niște ciudățenii (2, 4, 10, 13) – menținerea unor gratuități sau a funcționării normale a unor instituții nu au ce căuta pe o listă de proiecte prioritare, acestea fac parte din normalitate și nici nu ar mai trebui menționate. Mai vedem niște proiecte re-re-anunțate de câțiva ani (3, 7, 16); să-i credem că vor fi începute de data asta sau le vom vedea și în bugetul pe 2017?
Se mai remarcă și niște de idei de investiții care, după umila mea părere, nu au ce căuta aici, ar trebui făcute de companii private, nu de o instituție a statului (8, 9, 12, 14, 16). Ne mai atrage atenția și subvenționarea CTP (1), o gaură neagră din care se fură imens, precum și faptul ca biserica și ONG-urile de casă ale camarilei ex-PDL vor primi în continuare pomeni de la stat (17).
Nu găsesc însă în lista de priorități lucruri extrem de importante pentru oraș, care trebuiau făcute demult: centurile Clujului, tunelul pe sub zona centrală, extinderea zonei pietonale (nu doar în Piața Unirii), construirea de parcări subterane (mai ales în centru) și demolarea garajelor dintre blocuri, refacerea fațadelor clădirilor din zonele turistice, reabilitarea monumentelor istorice, realizarea unor parcuri-pădure la Făget, Hoia și Baciu, unirea orașului cu localitățile învecinate care sunt de facto cartiere (Florești, Apahida, Baciu), amenajarea unui parc în zona din spatele Iulius Mall, edificarea unor pasaje supraterane (ex. sens giratoriu Mărăști), construirea noii clădiri pentru filarmonică, ridicarea Spitalului Regional de Urgență etc.
În lipsa unor vești mai bune, pot doar să sper că electoratul clujean va ieși din inerție și va pune mai multă presiune pe mediul politic, atât prin votul din iunie, cât și prin acțiuni civice și ieșiri în stradă pe tot parcursul viitorului mandat.
Clujul se vrea a fi al doilea oraș ca importanță din țară și un rival serios al capitalei. Există însă, din păcate, cam multă resemnare (la unii) sau mândrie locală nejustificată (la alții), timp în care metropola e departe de 5 stele, arătând pe alocuri tot a urbe provincială. Nu poți avea succes cu cetățeni apatici și administratori second hand. Depinde de fiecare dintre noi să schimbăm ceva în direcția bună!
