Primăria Cluj – Napoca a început operațiunile de curățare a Lacului 1, lângă Iulius Mall, unde RADP a adus un excavator care scoate zilnic tone de mâl și de deșeuri, urmând ca în perioada următoare să ajungă și un utilaj pentru dragare, în cadrul unui proiect de 2 milioane de euro ce are ca obiectiv crearea unui lac curat pentru agrement și pescuit.
„Suntem într-o acţiune de prospectare, am adus din Argeş buldoexcavatorul, un utilaj foarte scump. Am început cu coada lacului, iar ceea ce scoatem afară va fi depozitat pe o rampă deja aprobată. Mâlul poate fi folosit ca îngrăşământ, sunt şi cantităţi mari de deşeuri şi stuf. Chiar dacă tăiem tot stuful, el se regenerează din rădăcinile rămase în lac. După această acţiune vor veni utilaje amfibii, iar curăţarea totală a lacului va dura în jur de trei luni. Noi nu avem în dotare aceste utilaje, le aducem de la o firmă specializată”, relatează muncitorii.
„Este foarte bine că au început să îl cureţe, de pe vremea lui Ceauşescu nu s-a mai decolmatat lacul, adică de vreo 30 de ani. Proiectul este unul foarte scump, de 2 milioane de euro, majoritatea din fondurile regiei. Acum se fac pregătiri, iar săptămâna viitoare RADP va aduce o dragă pentru decolmatare. În zona lacului micuţ vor fi două puţuri care să alimenteze cu apă curată lacul mare.
De-abia aşteptăm să termine lucrările, să reîncepem populările cu crap, caras. Toamna trecută am introdus puiet de cten şi şalău în lacurile 1 şi 3, dar din păcate a murit mult peşte în lacul 1, încă tot nu ştim din ce cauză, garda de mediu încă nu s-a pronuţat. Şalăul este cel mai expus. Ideal ar fi ca proiectul să fie continuat şi pe lacul 3, dar aceasta presupune costuri mari, chiar dacă lacul este mai mic”, spune Adrian Comănici, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Cluj.
În luna septembrie a anului trecut pescarii sportivi au descoperit sute de exemplare de puiet mort, decimarea fiind un efrect al unei poluări accidentale sau a deversării în lac a unor canale. Reprezentanții RADP afirmă însă că evenimentul s-a produs ca urmare a lipsei de oxigen în apa lacului, din cauza vegetației excesive. Terenurile de pe unul din maluri fiind în proces de revendicare în instanță, primăria a sistat investițiile în acea zonă.
În septembrie, pescarii sportivi au descoperit sute de peşti morţi pe lacul 1, în special puiet de şalău, fenomenul fiind generat de o poluare accidentală de apă nocivă sau de deversarea unor canale care intră în lac, conform conducerii asociaţiei. În schimb, reprezentanţii primăriei au afirmat că RADP face curăţări periodice şi că peştii nu au mai avut oxigen din cauza vegetaţiei. În plus, deoarece terenurile de pe malul opus complexului comercial sunt revendicate în instanţă, municipalitatea a blocat investiţiile în zona respectivă.
„Mortalitatea piscicolă s-a produs pe fondul unor temperaturi ridicate, a lipsei de primenire cu apă proaspătă din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună.
Primăria, în calitate de administrator, va fi sesizată să realizeze decolmatarea lacului pentru reducerea gradului de eutrofizare (fenomen natural constând în înmulțirea excesivă a algelor) și pentru ca asemenea evenimente să fie evitate. Evenimentul a avut un impact local, doar la nivelul lacului de agrement, fără a fi afectate cursuri de apă de suprafață”, potrivit Inspectorilor Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa.
Deputatul USR de Cluj Adrian Dohotaru, unul dintre cei care au inițiat grupul de inițiativă SOS Lacurile Gheorgheni, a propus, cu susținerea Ordinului Arhitecților din România, crearea unui parc de circa 66 de hectare, proiect imposibil la ora actuală din cauza situației juridice a terenurilor din zonă, dar și crearea unui spațiu de agrement între toate cele trei lacuri din cartier.
„Între lacurile 1 şi 3 se poate face un canal prin care să se împrospăteze apa, sunt doar 120 m între ele, cu condiţia ca Iulius Mall să reorganizeze traficul pe str. Tudor Mihali. Lacul 3 se poate lega mult mai uşor de celelalte, pe acest canal s-ar putea face inclusiv kaiac-canoe. În zona ultimelor lacuri se poate crea o adevărată deltă a Clujului, specialiştii de la Societatea Ornitologică Română spun că fauna sălbatică este la nivelul celor mai bogate zone de pe Someş. Şi valoarea proprietăţilor ar creşte substanţial, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să facem aici un Floreşti 2, pe modelul blocurilor-lamă care s-au ridicat lângă lacuri”.
