Compania Transgaz a cerut un împrumut de 278 milioane de lei (60 milioane de euro) Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care a fost aprobat pentru construcția unei conducte noi de gaze naturale între România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, potrivit unui comunicat de presă.
Proiectului necesită o investiție de 479 milioane de euro. Pe lângă finanțarea BERD, Transgaz investește 149 milioane de euro, Uniunea Europeană oferă un grant de 179 milioane de euro şi Banca Europeană de Investiții contribuie cu un împrumut de 50 de milioane de euro, potrivit comunicatului. Diferența va fi acoperită de alți creditori.
Prima fază a proiectului include construirea unei conducte de 478 km între nodul tehnologic Podişor, de lângă Bucureşti, şi cel din Recaş, la 30 km distanţă de Timişoara, în vestul ţării, precum şi auxiliare, sisteme de supraveghere hardware şi software de ultimă generaţie, şi trei staţii de compresoare de gaz, care urmează să fie plasate de-a lungul traseului.
„Fiind unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură susţinut de Comisia Europeană, BRUA va îmbunătăţi conexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Transgaz apreciază efortul făcut de BERD de a crea oportunităţi semnificative pentru operatorii de transport de gaze naturale de-a lungul rutei BRUA, care va ajuta la reducerea decalajului dintre coridoarele de gaz est-vest şi nord-sud”, a spus Ion Sterian, Directorul General al Transgaz.
Cu o lungime totală de 1,318 km, aşa-numitul coridor BRUA va oferi o interconectare mai bună între țările aflate de-a lungul traseului său, conform comunicatului BERD.
„Acesta va stimula piaţa energetică prin crearea de legături noi cu proiectele majore de infrastructură de gaze, cum ar fi Southern Gas Corridor, prin TAP şi TANAP, alte centre de gaz din Europa Centrală şi viitoare situri de producţie offshore din Marea Neagră. Proiectul va asigura, de asemenea, o mai mare integrare a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea aprovizionării”, s-a declarat în comunicatul de presă BERD.
Operatorul sistemului de gaze din Ungaria, FGSZ, a anunţat, anul trecut, că BRUA nu se va mai continua până în Austria.
De asemenea, pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.
Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.
Peter Szijjarto a specificat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securității energetice a Ungariei.
„Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia”, a spus Peter Szijjarto,
Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.
Afirmația a fost susținută de premierul ungar Viktor Orban, dar infirmată de ministrul nostru de externe, Teodor Meleșcanu.
În aceste condiţii, Partidul Mişcarea Populară a propus înființarea unei comisii de anchetă asupra activităţii Transgaz.
„Faptul că Transgaz a acceptat fără să comenteze decizia transportatorului maghiar de gaze FGSZ de a opri conducta BRUA în Ungaria, în loc de Austria, aşa cum prevede proiectul, este cel puţin de neînţeles”, arată parlamentarii PMP, în solicitarea de constituire a unei comisii de anchetă.
„Această decizie a fost urmată mai apoi de alta controversată, şi anume de rezervarea clandestină a capacităţilor de transport pe relaţia România -Ungaria. După ultima vizită în România, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunţat, la unison, cu premierul Viktor Orban, că cele două ţări ar fi convenit ca «până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu. În acest scop, s-a comunicat oficial public că s-a semnat un memorandum care prevede, printre altele, ca tot gazul românesc din Marea Neagră să fie livrat Ungariei”, au adăugat parlamentarii PMP.
OMV Petrom a informat, săptămâna trecută că se află în discuții privind exportul, în ţările vecine, al gazelor ce vor fi extrase din Marea Neagră, confirmând că a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria.
