Radu Mihail, senator USR pentru diaspora și lider al grupului parlamentar al acestui partid în Senat, ne vorbește despre poziționarea actuală a formațiunii sale politice, problemele specifice ale românilor din străinătate și oportunitățile pe care țara noastră le-ar putea avea cu o altă abordare a promovării în exterior.
Presa Locală: Cum a decurs prima jumătate de mandat în Parlament? Ce ați reușit să faceți și ce nu?
Radu Mihail: Pot răspunde aici atât din postura de lider al grupului parlamentar USR din Senat, cât și din cea de membru în Biroul Național al USR. La început de mandat, moment în care am fost la guvernare, am demonstrat că USR a intrat în categoria grupurilor politice de anvergură, capabil să își asume responsabilități și să livreze rezultate. Din Parlament am lucrat aproape de Guvern în a ținti obiectivele din programul nostru de guvernare. Vă dau doar câteva exemple de reforme propuse de USR: fără penali în funcții publice, legile justiției, zero taxe pe venitul minim. Am numit în conducerea Senatului prima femeie președinte de Senat. Am învățat însă și ce înseamnă lucrul în coaliție, fiind puși în imposibilitatea de a înainta anumite reforme pe care le-am promovat în campanie și le-am negociat pentru a fi incluse în programul de guvernare… se pare că doar noi, USR, ținem cont de astfel de promisiuni.
În acest context, a urmat așadar “evacuarea” noastră de către Iohannis & Co. și întoarcerea în opoziție. Faptul că USR insista pe reforme care să modernizeze România i-a speriat pe vechii politicieni.
Am continuat să ne facem treaba însă sub forma unui nou rol: suntem singurul partid democratic de opoziție, având o prezență solidă în ambele camere ale legislativului. Anul trecut USR a reușit să treacă, chiar și fiind în opoziție, 30 de inițiative legislative!
Presa Locală: Reprezentați diaspora în legislativ. Se simt cetățenii din afara țării ajutați în vreun fel de la București? Ce s-ar putea face în plus?
Radu Mihail: Trebuie să ieșim din paradigma unei Diaspore permanent în dificultate care trebuie ajutată de statul român. Realitatea este în mare parte că lucrurile se întâmplă chiar invers: oamenii din Diaspora ajută statul român, investesc în România (ba chiar sunt cel mai mare investitor al țării), își susțin familiile pe care de multe ori statul le-a abandonat. Mulți ar spune că ei și-au lăsat țara în urmă, când de fapt majoritatea pot fi numiți adevărații naționaliști, rămânând aproape de origini chiar și de la mii de km depărtare. Ei nu renunță la speranța unei Românii mai moderne, mai bune pentru toți cetățenii săi.
Și este important să vorbim și de modul în care statul român își face datoria față de cetățenii români, oriunde s-ar afla. În cazul Diasporei sunt doua aspecte: serviciile consulare și modul în care sunt tratați oamenii cand se întorc, temporar sau permanent, în țară. USR a pus pe agenda publică de nenumărate ori subiectul pașapoartelor CRDS ce nu sunt recunoscute drept act de identitate în țară. Am propus o inițiativă legislativă pentru a schimba acest lucru, însă chiar în urmă cu câteva zile coaliția PSD-PNL a respins-o. Pentru ei, Diaspora nu numai că nu este o prioritate, ci pur și simplu nu este o preocupare în general. Probabil doar înainte de alegeri…
Presa Locală: Care credeți că este explicația pentru scăderea USR și creșterea AUR în rândul românilor din străinătate?
Radu Mihail: Populiștii extremiști din lumea întreagă au un parcurs similar: au o creștere fulminantă a popularității în perioade de criză când oamenii sunt vulnerabili la retorica lor panicardă. Ai noștri nu fac excepție. România a avut parte de extremiști berechet în ultimii 30 de ani – România Mare, PPDD au plecat ca mari explozii “revoluționare” și s-au dovedit a fi niște anexe ale sistemului, cu nimic diferiți de partidele mari în care de altfel s-au și dizolvat. Populismul are succes până în momentul în care alegătorul realizează cine sunt oamenii care s-au bulucit să se suie pe valul extremismului, foarte mulți dintre ei nefrecventabili. După care rațiunea învinge. Fenomenul este același și acum în Diaspora.
În Diaspora eu am fost anul acesta în comunitățile de români din opt țări, am discutat cu zeci și zeci de oameni și într-adevăr, oamenii informați, dintre care foarte mulți ne-au votat (USR a castigat alegerile in Diaspora și în 2016 și în 2020) sunt foarte exigenți cu noi, ne critică, dar ne considera în continuare singura forță politica capabilă să modernizeze România, având așteptări mari de la noi – să ajungem la guvernare în 2024 și să facem treabă.
Presa Locală: Apar mereu știri negative despre reprezentanțele Institutului Cultural Român din diferite state. Ce rol ar avea ICR, în ce fel ar putea ajuta România dacă ar fi condus profesionist?
Radu Mihail: În momentul de față reprezentanțele ICR sunt folosite ca un fel de ”paradis” al numirilor de partid drept răsplată pentru devotamentul unora. Catinca Nistor, Dinu Gîndu, Monica Babuc, Florin-Silviu Ivan sau Petre Opriș sunt doar câteva exemple. Ne place de tine, tu nu ai nicio treabă cu diplomația culturală, dar nu avem pe unde altundeva să te punem? Nu contează – te trimitem la loc călduț, la un ICR. Și pe tine, și familia ta eventual.
Dacă ne uităm la modelul altor țări, un institut cultural nu numai promovează potențialul cultural al țării și a talentelor pe plan extern, ci poate fi și o punte de legătură cu țara gazdă pentru inițiativele, fie și private, ale țărilor respective. Un sprijin pentru dezvoltarea parteneriatelor strategice cu alte țări. Un actor relevant în implementarea brandingul de țară și în reprezentarea vocilor românilor în străinătate.
Pentru acest lucru avem nevoie de un ICR profesionist care este, înainte de toate, un ICR nepolitizat, unde influența politică în activitatea sa este limitată.
Presa Locală: De ce are țara noastră o prezență atât de modestă la târgurile de turism și cum poate fi schimbat acest lucru?
Radu Mihail: Mă bucur să văd întrebarea aceasta chiar după cea despre ICR, căci și această instituție are un rol important pentru a construi un branding de țară, tocmai cum am menționat.
România însă nu are din păcate o strategie de țară pentru potențialul său turistic. Nici în afară, nici în intern, de altfel. Recent, metroul Bucureștean a fost împânzit de reclame cu turismul din Iordania. Între timp, românii aleg să meargă pe litoralul bulgar, mult mai accesibil decât cel românesc.
Dar degeaba vorbim despre toate acestea când imaginea României, brandingul de țară, încă se rezumă la o frunză plagiată și de mult uitată. O frunză care ne-a costat milioane, fără niciun rezultat concret.
Presa Locală: Considerați că percepția cetățenilor din statele europene față de românii plecați la muncă s-a îmbunătățit în ultimii ani? Mai există cazuri de discriminare?
Radu Mihail: Cu siguranță. Numărul românilor care pleacă în străinătate crește și tot crește. Și, cel mai important, din ce în ce mai mulți oameni foarte bine pregătiți în domeniul lor de activitate aleg acest drum. Chiar și acolo unde nu este vorba despre o carieră sau un parcurs specific – românul este de cele mai multe ori văzut drept muncitor. Depozitele marilor comercianți ai lumii prezenți în suburbia londoneză merg șnur în mâinile miilor de români ce lucrează acolo. Românii continuă să aibă o reputație din ce în ce mai bună, de aceea și din ce în ce mai mulți dintre ei găsesc oportunități pentru a pleca.
În ceea ce privește cazurile de discriminare acestea, din păcate, continuă să existe acolo unde se profită de lipsa de informare. Mulți pleacă atrași de anumite oferte, semnează contracte în limbi pe care nu le înțeleg. Odată ajunși la muncă în străinătate, se confruntă însă cu anumite condiții diferite decât cele promise sau stipulate inițial. Și atunci, încotro? Șansele lor de a obține sprijin departe de casă se rezumă la activitatea atașaților pe probleme de muncă și sociale. Însă aici intervine problema resursei umane și a felului în care statul român alocă aceste resurse. De aceea, rețeaua de atașați trebuie să fie bine distribuită și eficientă. Am depus o inițiativă legislativă prin care propunem, pentru prima oară, un set de criterii obiective în baza cărora să se determine repartiția atașaților în fiecare țară – dimensiunea comunității românești, numărul de solicitări de sprijin primite, propunerile formulate în urma consultărilor cu comunitatea. Și în acest caz, coaliția PSD-PNL a respins inițiativa noastră.
Presa Locală: Sunteți lider al grupului parlamentar USR din Senat. Care sunt atribuțiile dumneavoastră în acest rol și cum decurge relația cu senatorii din partidele aflate la putere?
Radu Mihail: Am dorit încă de la bun început ca grupul parlamentar USR să aibă un aparat de lucru eficient și bine pus la punct, ceea ce am și coordonat în calitate de lider: dezbatem inițiativele legislative aflate la vot săptămânal și ne asigurăm că acolo unde trebuie intervenit, cineva este responsabil să o facă. Avem grupuri de lucru prin care lucrăm îndeaproape și cu colegii de la Camera Deputaților.
Pe lângă activitatea legislativă recurentă, există momente în care rolul de lider este esențial pentru a definitiva agenda noastră în calitate de partid de opoziție, prin intervențiile din ședințele de Birou Permanent, prin negocierile la nivel de Senat, precum și în momentele cheie precum moțiunile sau ședințele de plen reunit.
Presa Locală: Doriți să candidați pentru un nou mandat la alegerile de la finalul anului viitor?
Radu Mihail: Îmi doresc să sprijin în continuare proiectul USR acolo unde experiența mea și potențialul de contribuție spre dezvoltare mă recomandă. Am reușit să ating multe obiective pe care mi le-am propus în calitate de lider de grup și sunt pregătit să o fac și în alte contexte acolo unde va fi nevoie.
