În fiecare an, în 9 mai se serbează Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”.
Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.
În România există cetățeni care consideră inutilă această sărbătoare, reprezentanții Noii Drepte transmițând: „Partidul Noua Dreapta constată cu îngrijorare faptul că de mulți ani deja autoritățile s-au obișnuit să aniverseze pe 9 mai “Ziua Europei” sau “Ziua victoriei împotriva fascismului”, uitând parcă de 9 mai – Ziua Independenței României cucerită cu prețul atâtor jertfe în Razboiul de Independență din anii 1877-1878. Observăm deci cu tristețe cum an de an aceasta zi excepțională în istoria noastră a românilor, este maculată de Ziua Europei, sărbătorită la aceeași dată. Vedem cum primari de municipii din România alocă sume exorbitante de la bugetul local pentru sărbătorirea Zilei Europei și niciun leu pentru Ziua Independenței noastre naționale. Vedem cum mulți români pe bună dreptate nici nu mai înțeleg ce sărbătorim pe 9 mai: Ziua Independenței sau Ziua Europei/Ziua Victoriei?”.
Mulți români nu cunosc semnificația acestei zile, însă dintre cei care o cunosc, cei mai mulți o acceptă.
Într-o intervenție telefonică pentru Presă Locală, politologul Mihnea Stoica a explicat rolul acestei zile, dintr-o perspectivă europeană, moderată: „Ziua Europei reprezintă un bun prilej de a reflecta asupra beneficiilor pe care ni le-a adus, de-alungul timpului, solidaritatea între statele continentului nostru. Discursurile populiste și xenofobe, care par a invada discursul public, nu fac altceva decât să adâncească diferitele probleme, nicidecum să le rezolve. Acum, probabil mai mult decât oricând, e important să înțelegem că doar cooperarea poate oferi soluții pentru depășirea tuturor dificultăților pe care le întâmpinăm”.
Cât de europeni se simt românii?
Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 23% dintre ei afirmă contrariul.
Procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de 71,4%, față de 68,6% în mai 2014. Ponderea celor care nu se consideră cetățeni europeni este sensibil mai scăzută în aprilie 2015 (22,6%), față de mai 2014 (27,7%).
Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%). Urmează cu 72,7% democrația și drepturile omului și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, răspunsurile la acest item fiind influențate și de faptul că în contextul tensionat din regiune, apartenența la UE a fost prezentată și percepută ca un factor determinant în asigurarea securității României.
În acelaţi timp, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.
