Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat PSD de Cluj, ne vorbește despre preocupările sale actuale din Parlament, lupta pentru soarta pacienților bolnavi de cancer din România, felul în care vede politica, dar și despre spațiul academic clujean și perspectivele sistemului medical românesc.
Presa Locală: Care a fost activitatea dvs. parlamentară în ultimii 3 ani? Ce proiecte ați susținut?
Patriciu Achimaș: M-am concentrat pe un proiect care reprezintă obiectivul meu din această perioadă, pe care l-am început cu mult timp în urmă: Planul Național de Combatere a Cancerului. Sigur că este legat în mod direct de activitatea mea profesională, de faptul că am lucrat toată viața într-un centru medical de top, dar care era în egală măsură concentrat și pe politici de sănătate, deci am văzut din primii ani de rezidențiat ce înseamnă să schimbi viața mai multor oameni în bine.
Mi-am făcut și o formare în acest sens, iar atunci când am candidat mi-am propus acest lucru și pentru că nu reușisem să finalizez acest proiect în urmă cu câțiva ani, când am fost pentru o scurtă perioadă ministru al sănătății. Toate celelalte proiecte la care am contribuit în această perioadă sunt legate în mare măsură de această boală și de soarta pacienților din România.
Presa Locală: Ați avut o dispută publică cu Alexandru Rafila. Ce relație aveți acum cu ministrul și care este situația legată de Planul Național de Combatere a Cancerului?
Patriciu Achimaș: Relația mea cu domnul Rafila este una absolut normală și aș avea o dispută publică cu oricine, atunci când îmi susțin punctele de vedere și cred în ele. Din contradicții poate să apară progres și s-a dovedit că lucrurile pot fi puse în mișcare, au apărut și primele norme pentru plan, poate nu cu viteza pe care ne-am dori-o, dar oare merge România cu viteza pe care ne-o dorim întotdeauna?
Cu alte cuvinte, atunci când crezi într-o idee, este bine să te ții de ea. Eu cred foarte mult că acest instrument, dovedit a fi de real ajutor, la nivel mondial, pentru combaterea și controlul acestei maladii, este și pentru România soluția. Nu este o soluție magică, nu se întâmplă lucrurile peste noapte, dar cu consecvență cred că putem să influențăm în bine soarta pacienților oncologici.
Presa Locală: Organizației PSD Cluj i s-au reproșat în trecut rezultatele electorale slabe, comparativ cu alte județe. A existat o schimbare din 2020 până azi, cum se prezintă filiala?
Patriciu Achimaș: Eu răspund pentru propria mea persoană și văd politica foarte diferit față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Faptul că nu progresăm așa cum ar trebui cred că este și o consecință directă a acestui lucru. În măsura în care ceea ce am făcut și fac ajută oamenii din această țară, cetățenii României, atunci consider că este un lucru bun. Iar asta ar trebui să se vadă și în sondajele de opinie, în rest nu răspund de acțiunile și faptele celor care văd lucrurile diferit, în mod evident. Nici nu am de gând și nu am cum să le schimb punctul de vedere.
Presa Locală: La nivelul mediului academic clujean, a început o dezbatere legată de posibila fuziune a mai multor universități, inclusiv UBB și UMF. Cum vă poziționați în această discuție?
Patriciu Achimaș: Discuția a pornit de la situația universităților românești, care nu s-au regăsit pe pozițiile pe care ni le-am dori, la nivel european și mondial. Este o chestiune nu doar de mândrie națională sau de dragul topurilor, care pot să aibă părți subiective sau să avantajeze un anumit tip de universitate. Este vorba de fapt despre performanța pe care cu toții ne-o dorim în învățământ, reflectată și în topuri.
Atunci când ne uităm la învățământul universitar, vedem exemple de universități mari, puternice (chiar și în țările vecine), care după unificare au ajuns să se regăsească în topuri. S-ar putea ca performanța reală pe care o avem să nu fie reflectată întotdeauna atât de bine, tocmai pentru că universitățile sunt prea mici.
Acesta cred că este un subiect bun de discuție, coroborat și cu faptul că universitățile sunt publice, deci finanțate de stat, astfel că ar trebui să urmărească aceste lucruri. Atât studenții, cât și părinții lor, trebuie să știe unde învață copiii și ce performanțe pot să facă, dar mai ales să vedem cum se întoarce plusvaloarea, know-how-ul, pe care universitățile trebuie să îl producă, spre binele nostru, al celor care trăim aici, în România.
Deci toate lucrurile acestea pot fi un bun subiect de dezbatere și eventual de schimbare de paradigmă, cu atât mai mult cu cât, pentru a face și economii, în unele domenii s-a propus comasarea unor entități, deci ar putea fi un model care să funcționeze foarte bine, iar schimbările să se transpună și în rezultate directe.
Presa Locală: Dacă tot v-am întrebat de unirea universităților, cum comentați viitoarele alegeri pentru rectoratul UMF, dat fiind faptul că actuala conducere a universității dorește păstrarea independenței instituției?
Patriciu Achimaș: Fiecare este liber să gândească în ce fel dorește, probabil că actuala conducere consideră că este un avantaj și sunt convins că au și argumente în acest sens, dar cred că dezbaterea nu face rău, cu condiția ca toți cei care participă să fie informați. Ar trebui să găsim toate căile prin care să stimulăm performanța, indiferent care ar fi ele.
Presa Locală: Sistemul medical se confruntă de mulți ani cu probleme grave: lipsa finanțării și implicit a dotărilor, infecțiile nosocomiale, iar recent au fost chiar mai multe incendii în diferite locuri din țară. Ați fost atât ministru cât și manager de spital, cunoașteți sistemul din interior, cum poate fi acesta reformat pentru a deveni unul modern, european?
Patriciu Achimaș: Vă voi spune opinia mea personală. Cred că doar printr-o schimbare profundă se poate întâmpla acest lucru. Dincolo de faptul că la noi este cea mai mică finanțare pe care o primește un sistem medical din Europa, majoritatea banilor se pierd tocmai în centrele mici, care nu numai că nu fac performanță, dar uneori fac chiar contra-performanță, astfel încât mulți pacienți ajung să fie tratați în centrele mari, cu mare întârziere, lucru care-i afectează pe aceștia în primul rând. În al doilea rând, banii se pierd, aruncați pe garduri sau pe foc, de fapt o împărțire a fondurilor pentru alegeri.
Din punctul meu de vedere, singura variantă ar fi ca centrele să fie stratificate, nu desființate, dar în mod evident, atunci când femei sunt lăsate să nască pe stradă sau abandonate o noapte în spital, sau când se descoperă ghidoane de bicicletă uitate în plagă, ar trebui să ne gândim foarte bine ce ne dorim pentru pacienți.
Consider că este posibil ca aceste centre să fie transformate în centre de triaj, reabilitare, recuperare și paliație, astfel încât pacienții să beneficieze de o asistență medicală de calitate în centrele mari, acolo unde, dacă am avea o politică inteligentă, am putea să reținem și absolvenții, dezvoltând unitățile spitalicești, unde aceștia și doresc să rămână, din diferite motive.
