Astăzi la sediul din Strasbourg deputații europeni au adoptat o rezoluție privind o nouă strategie a UE pentru păduri pentru 2030 – gestionarea durabilă a pădurilor în Europa. Rezoluția acoperă pe larg fenomenul tăierilor ilegale și se referă la o serie de măsuri care să le limiteze, inclusiv crearea unui cadru european de observare, raportare și colectare a datelor privind pădurile din statele membre. ”Utilizarea tehnologiilor geospațiale și de teledetecție este menționată explicit în rezoluție și este încă un pas spre folosirea datelor din programul Copernicus pentru protejarea pădurilor europene. Orice ar spune guvernele sau miniștri mediului dintr-un stat membru, satelitul nu minte – amploarea tăierilor de pădure se vede clar, micșorarea suprafețelor împădurite poate fi observată transparent, fără suspiciuni sau părtinire”, subliniază Vlad Gheorghe, europarlamentarul USR cunoscut pentru inițiativele sale de mediu precum înființarea Procurorului Verde European, preluată și susținută de întreg grupul Renew Europe. Rezoluția consideră că datele satelitare ar trebui utilizate ca probe în aplicarea legii și invită Comisia și statele membre să ia măsuri urgente pentru a pune capăt exploatării forestiere ilegale și a înăspri controlul comerțului ilegal cu lemn, prin monitorizarea atentă și aplicarea reglementărilor existente și prin utilizarea tehnologiilor geospațiale și de teledetecție.
Rezoluția menționează că exploatarea forestieră ilegală, inclusiv în zonele protejate precum siturile Natura 2000 reprezintă o problemă permanentă și nerezolvată în numeroase state membre. ”Știm cu toții că România se află printre acestea, nu ne putem ascunde după copaci pentru că ei sunt din ce în ce mai rari. Există zeci de inițiative civice de salvare a unor păduri din toate colțurile țării, de la Comorova în județul Constanța și până la Codrii Iașului, de la Parcul Național Domogled-Valea Cernei până la Snagov. Reacțiile ministerului Mediului, ale Romsilva și tuturor instituțiilor de resort sunt halucinante. Din toate răspunsurile oficiale la sesizările noastre ar rezulta că în România avem o creștere a suprafeței împădurite, gestiunea pădurilor și a fondurilor de vânătoare este foarte bună, iar ariile protejate nu sunt distruse decât de vijelii și alte fenomene naturale, nici urmă de drujbe”, comentează Gheorghe, care a depus și o serie de plângeri penale pentru abuz în serviciu și alte fapte de corupție legate de atribuțiile autorităților privind pădurile României.
Parlamentul European invită Comisia și statele membre să pună în aplicare pe deplin și efectiv legislația națională și a UE relevantă (…) să majoreze cheltuielile pentru asigurarea respectării legislației acolo unde este necesar, să combată corupția și să îmbunătățească guvernanța pădurilor și a terenurilor. Atacurile asupra lucrătorilor silvici, ale activiștilor de mediu și jurnaliștilor sunt de asemenea menționate în textul votat de eurodeputați, care se așteaptă ca statele membre să tragă la răspundere făptașii. ”La invitația mea, activistul Daniel Bodnar, țintă a unor atacuri repetate a vorbit recent în Parlamentul European despre violența hoților de lemne și complicitatea autorităților cu aceștia, măcar prin inacțiune. Au trecut luni de zile de când indivizi dintr-un grup infracțional organizat l-au torturat, umilit și bătut pe Tiberiu Bosutar și au distrus echipamentul jurnalistului Mihai Dragolea – niciun deznodământ”, amintește Vlad Gheorghe.
Textul votat azi de majoritatea europarlamentarilor menționează clar și schimbarea destinației terenurilor în unele state membre, inclusiv în pădurile de stat și zonele protejate – o tactică des întâlnită la autoritățile române, prin care hectare întregi de pădure dispar legal chiar înainte să fie tăiate. ”Este cazul ariei protejate Snagov, care a fost micșorată din pix în ultimii 30 de ani ca să se poată exploata, construi etc. sau a Pădurii Comorova de pe litoral – și nu sunt deloc singurele exemple, din păcate”, insistă Vlad Gheorghe. Este importantă mențiunea în rezoluția de la Strasbourg a faptului că tăierea arborilor cu încălcarea măsurilor de protecție a naturii, inclusiv a planurilor de gestionare Natura 2000 și a directivelor privind păsările, respectiv habitatele, poate constitui, de asemenea, exploatare forestieră ilegală. Acele lucrări de ”toaletare” sau ”întreținere” pe care le invocă autoritățile române sunt vizate de acest articol al rezoluției privind o nouă strategie a UE pentru păduri pentru 2030.
”Astăzi am votat și un nou Regulament privind defrișările, iar faptul că există europarlamentari români care s-au abținut sau chiar au votat împotrivă ar trebui să fie un indicator clar privind voința politică internă pentru rezolvarea acestei probleme esențiale a României”, subliniază europarlamentarul USR, Vlad Gheorghe. El este de părere că rezoluția adoptată de o majoritate europeană transpartinică este o dovadă clară că vocile românilor care vor să-și salveze pădurile sunt auzite la Bruxelles și la Strasbourg, iar situația reală din teren este extrem de bine cunoscută la nivel european. De altfel, la inițiativa lui Vlad Gheorghe o misiune a Parlamentului European va veni curând în România să observe la fața locului starea pădurilor și a ariilor protejate din țara noastră.
