Fost director la Direcția de Dezvoltare din Primăria Cluj-Napoca, actual secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene și fondator al Centrului de Inovare și Imaginație Civică, Ovidu Cîmpean continuă să susțină proiectele Clujului, atât de aici cât și din capitală. În discuția cu noi, ne explică cum a ajuns Clujul în punctul în care se află, cât este este percepție și cât realitate și care sunt perspectivele sale de viitor.
Presa Locală: Cum a reușit Clujul să-și facă o imagine atât de bună în ultimul deceniu?
Ovidiu Cîmpean: Nu cred că este vorba despre imagine, cred că ar trebui să vorbim despre acţiuni care au schimbat şi vor schimba în bine faţa oraşului.
Cred că ne-am folosit de ceea ce aveam pentru a ne dezvolta și nu am stat niciodată ”cu mâna întinsă” pentru ajutor. Spre exemplu, fondurile europene ne-au ajutat să propunem nou standard de gândire a felului în care utilizăm și mobilăm spațiul public – propus de experți tineri – și aceste noi concepte pot fi regăsite în Parcul Între Lacuri, Parcul Armătura, pe strada ”smart” Monar Piuariu, pe străzile Regele Ferdinand, Zola, Sextil Pușcariu și scuarul CEC, în şcolile extinse şi modernizate, în sălile de sport nou construite şi multe altele.
Multe dintre proiectele care s-au realizat deja (cum ar fi precum Turnul Pompierilor), care sunt în curs de finalizare (cum ar fi malurile Someşului) sau care sunt în faza de proiectare, spre exemplu, Parcul de Est, sunt rezultatul unor concursuri de soluţii, o bună practică stabilită de oraşul nostru la nivel naţional.
Există câteva programe majore în derulare: ”Clujul verde” (care vizează amenajarea a peste 200 de hectare de spații verzi noi), modernizarea transportului în comun, ”Orașul pentru pietoni/Walkable City”, culoarul de mobilitate pe Someș de la Gilău la Apahida, reabilitarea energetică pentru școli, grădinițe și clădirile publice şi reabilitarea energetică pentru blocuri de locuinţe. Aceste proiecte pun accentul pe componenta „verde” şi oraşul nostru este între oraşele europene care fac eforturi sistematice pentru o dezvoltare sustenabilă.
În această perioadă s-au consolidat mecanismele de guvenanță participativă. Spre exemplu, în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, au fost discutate marile proiecte ale oraşului cu experți din diferite domenii, cu reprezentanți ai universităților, ai sectorul ONG și ai mediului de afaceri. Comunitatea a fost implicată în mecanismele de luare a deciziilor.
Au fost create consorţii la nivelul oraşului care au câştigat proiecte, cum a fost cel format din zece parteneri coordonați de Primăria Cluj-Napoca și Centrul Cultural Clujean la care s-au alăturat clusterele de IT, Transylvania IT & Cluj IT, Clusterul Mobilier Transilvan, Universitatea de Artă și Design, precum și cele două festivaluri de industrie creativă din oraș, TIFF și ZAIN, consorţiu care a implementat proiectul „Cluj Future of Work”, un proiect unic în România, primul din Europa de Est finanțat prin Programul Urban Innovative Actions (UIA) al Comisiei Europene.
A fost dezvoltat programul de finanțare a sectorului cultural din Cluj-Napoca, care este un motor economic local şi o componentă esențială calității vieții într-un oraș. De asemenea, au fost digitalizate serviciile publice, desigur, în contextul posibil la nivel naţional. Relaţia cu cetăţeanul a devenit astfel mai rapidă şi funcţională.
Nu în ultimul rând, cred că nu putem progresa fără a fi inclusivi – și acest lucru este esențial în tot ceea ce întreprindem şi numeroasele programe sociale ale Primăriei arată atenţia pentru nevoile clujenilor vulnerabili.
Presa Locală: Ar fi benefică pentru Cluj o fuziune cu Florești, Baciu și poate chiar Apahida?
Ovidiu Cîmpean: Două aspecte aş dori să subliniez. În primul rând, dezvoltarea nu mai poate fi gândită decât la nivel metropolitan. In al doilea rând, România are nevoie de o reorganizare administrativă. Care vor fi contururile unei eventuale reorganizări administrative putem discuta după ce se va asuma această reorganizare la nivel guvernamental.
Deocamdată este însă evident că este nevoie de o legislaţie care să permită o dezvoltare coerentă la nivel metropolitan. Lumea din jurul nostru se schimbă într-un ritm care nu ne mai permite să mergem pe căile vechi și adesea demonstrate ca neeficiente sau inegale. Soluțiile la probleme atât de complexe precum cele cu care ne confruntăm în zilele noastre se găsesc mai ușor, mai repede și mai bine împreună.
Presa Locală: Clujenii se plâng mereu de trafic. Se poate rezolva vreodată cu adevărat această problemă sau soluția este de fapt ca o parte din locuitori să folosească alternative la mașină?
Ovidiu Cîmpean: Din experienţa oraşelor din Europa este evident că singura rezolvare este un transport public foarte bun, plus asigurarea unor culoare velo şi pietonale. Desigur, trebuie făcute şi investiţiile cum ar fi centura metropolitană, care de altfel este în curs.
Presa Locală: Atractivitatea orașului pentru cei veniți din exterior îi deranjează pe unii clujeni, care se plâng de prețuri mari la imobiliare și de aglomerație. Ar trebui să devină Clujul mai închis decât acum?
Ovidiu Cîmpean: Clujul a devenit un oraş magnet. Şi această dezvoltare accelerată vine cu plusuri – eu cred că mai multe şi mai importante şi cu minusuri. Nu poţi mulţumi pe toată lumea şi nici nu e bine să îţi propui asta. Totuși, cred că administrația locală face pași buni în a rezolva cât mai multe din problemele care apar odată cu această dezvoltare accelerată și reușește să pună Clujul pe o direcție de dezvoltare sustenabilă.
Presa Locală: Anul trecut ați fost numit secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cum reușiți să ajutați Clujul din noua poziție de la București?
Ovidiu Cîmpean: Mi-am îndeplinit atribuţiile de serviciu şi cred că am făcut-o foarte bine şi am ajutat astfel nu doar Clujul, ci toată ţara. Unul dintre lucrurile importante pe care le-am făcut în calitate de secretar de stat și care va contribui la dezvoltarea sustenabilă a orașelor din România și a municipiului Cluj-Napoca este crearea Hub-ului național M100, al cărui coordonator sunt.
Ne propunem ca prin acest hub să accelerăm tranziția către neutralitate climatică în orașele din România. Vom sprijini cele trei orașe românești selectate în cadrul Misiunii UE: Cluj-Napoca, Suceava și București – sector 2, în implementarea proiectelor ce vizează tranziția verde, precum și în identificarea surselor de finanțare pentru acestea și vom lansa o misiune în oglindă, care va folosi instrumentele de la nivel european pentru a sprijini alte 10 orașe din România în drumul către neutralitate climatică.
Finanțarea este unul dintre elementele cheie în ceea ce privește implementarea Misiunii UE la nivel național. În acest sens, ne dorim să obținem o sumă de peste 1 miliard de euro până în anul 2030, pentru a susține implementarea Planurilor de Acțiune Climatică ale orașelor selectate.
Presa Locală: Există diferențe mari între felul cum funcționează instituțiile la nivel central și local, între capitala țării și „capitala” Transilvaniei? Considerați că ar fi nevoie de mai multă descentralizare?
Ovidiu Cîmpean: Cred că este nevoie de mai multă subsidiaritate. Cred că dacă în urma unor studii ştiinţifice, derulate pe o perioadă mai lungă de timp, se poate observa că anumite lucruri se pot rezolva sau gestiona mai bine la nivel local, nivelul central ar trebui să delege mai multă autoritate şi resurse către nivelul local şi doar să sprijine acţiunile de la nivel local. Decizia de a descentraliza Programul Regional a fost una corectă.
Pe modelul Programului Regional, există mai multe programe care pot fi gestionate la nivel regional. Autoritatile centrale pot păstra un rol de programare (realizare ghiduri, stabilire criterii de punctare, etc) acolo unde considera ca este necesar. Partea de gestiune, evaluare, semnare de contracte, monitorizare proiecte, verificare în teren si plăți poate fi făcută mult mai eficient în mod descentralizat.
Indiferent de câți oameni s-ar angaja suplimentar la nivel central, administrarea este mult mai eficienta la nivelul regiunilor. Este extrem de complicat să treci zeci de mii de contracte semnate, acte aditionale, interpretări, puncte de vedere si spețe prin acelasi departament juridic din cadrul unei autorități de la nivel central. Mult mai eficient este ca acestea sa fie soluționate in mod descentralizat de către ADR-uri.
Ministerul trebuie sa pastreze un rol de control si verificare a procedurilor la nivelul ADR-urilor, un rol de indrumare și un rol de programare strategica. De asemenea, nivelul central trebuie să facă evaluari de impact și să propună măsuri de îmbunătățire sistemică, si nu să intervină în administrarea efectivă a contractelor de finanțare din fonduri europene.
Incercând să gestioneze în detaliu toate proiectele, nivelul central își pierde funcția strategica, aceea de a evalua corect investițiile realizate din fonduri europene și de a structura o programare vizionară.