Deși „Presa Locală” este constant critică cu subiecte care vizează ceea ce nu ne place sau ce nu funcționează în Cluj, de data asta facem o excepție, datorită găzduirii de către Universitatea Babeș-Bolyai a unei reuniuni exotice. Desele evenimente care se petrec în Cluj, în aproape orice domeniu, fac ca unele evenimente relevante, din mediul academic, să se piardă foarte ușor printre celelalte. De asemenea, universitățile, cantonate în turnul lor de fildeș, păcătuiesc prin comunicarea inadecvată/neadaptată cu marele public, iar limbajul academic este de prea multe ori prea plicticos și greu de „consumat” de către publicul larg. Comunicatele lor nu prea fac excepție.
Ce ne-a reținut atenția a fost „Conferința națională a orientaliștilor”, din 12-13 mai 2023, adică vineri și sâmbătă. Am aflat că, în ciuda pandemiei, evenimentul este anual, iar la Cluj, vine tot orientalistul care se respectă.
De ce vin orientaliștii la Cluj/UBB? L-am întrebat pe dr. Marius Lazăr, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, din cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană, Facultatea de Istorie și Filosofie. Scuze pentru cârnațul de denumiri. Acesta este Directorul Executiv al Centrului de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei (CSAOMM), și coorganizator al conferinței, împreună cu think-tank-ul MEPEI (Middle East Political and Economic Institute), de la București.
În primul rând tematicile conferinței sunt atractive. Anul acesta, conferința s-a intitulat „Relații Internaționale și diplomație în Orientul Mijlociu și Africa de Nord la începutul secolului al XXI-lea” și participanții au abordat teme fiebinți, care scapă nu doar „analiștilor” de TV, sau presei „serioase” dar și specialiștilor. Panelurile au abordat: securitatea și relațiile internaționale în Golful Persic; politica externă iraniană; relațiile dintre Iran și Balcani; relațiile dintre India și Orientul Mijlociu; relațiile Chinei cu Orientul Mijlociu; Turcia și influența acesteia în Balcani; alegerile prezidențiale din Turcia și implicațiile asupra conflictului ruso-ucrainean; problematica kurdă din Turcia și politicile UE referitor la comunitatea kurdă; problematica Sudanului actual. V-am făcut curioși?
În al doilea rând, organizatorii conferinței au ca principal obiectiv de a-i strânge laolaltă pe cei care lucrează sau au pasiuni legate de zonele fierbinți menționate, dar și ambiția de a crea și în România o platformă unde să colaboreze actuali și viitori specialiști. „Practic, la Cluj, s-au discutat și analizat, vreme de două zile, subiecte de cea mai mare actualitate, din regiunea MENA (Middle East and North Africa), care sunt destul de frugal abordate în literatura de specialitate și în presa din România”, a precizat Marius Lazăr. De asemenea, dincolo de networking și suport, conferința contribuie la comunicarea adecvată, profesionistă, a informațiilor și analizelor despre această regiune foarte complicată și foarte puțin înțeleasă de către publicul larg.
În al treilea rând, la Cluj funcționează (o raritate pentru România), singura structură dedicată domeniului. „Principala șansă este existența la Cluj, în cadrul UBB, a unui nucleu de cercetători pasionați, unii activând în universitatea clujeană, alții provenind de la diferite instituții de învățământ și cercetare din țară și din Europa (Franța, Italia, Austria, Bulgaria). „Meritul Clujului” este de a-i reuni mai eficient decât oriunde în România.”Atuul Clujului este funcționarea de câțiva ani a singurului centru din mediul universitar din țară care se ocupă de cercetarea, predarea de cursuri despre, și promovarea realităților istorice, politice, sociale, religioase, artistice ale Orientului Mijlociu și Africii de Nord, din Antichitate până în prezent”, a mai adăugat universitarul.
De obicei, în Occident, acest gen de think tank, furnizează decidenților baza pentru a decide politici publice sau răspunsuri adecvate unor situații de criză sau a unor strategii de promovare a interesului național. Deși Clujul e încă departe de București (autostrada și căile ferate vor mai prinde încă cel puțin un cincinal până când Capitala se va lega adecvat de „Provincie”; noroc cu aeroportul) cel mai probabil, că acest Centru va furniza, în limitele „dulcelui stil românesc”, o bază consistentă înspre abordarea mai pragmatică a relațiilor cu statele din această regiune și cu actorii economici.
„Succesul oricăror inițiative de a iniția și dezvolta parteneriate economice în aceste regiuni extra-europeane solicită în prealabil cunoașterea prealabilă a profilului cultural și relațional, precum și a mentalului oamenilor din aceste regiuni. Centrul nostru ofertează deja publicului interesat, de mai bine de doi ani, cursuri și training-uri specializate, care soluționează parțial aceste nevoi, dar consider că dimensiunea economică este importantă. Pentru a ne sincroniza la standardele și exigențele unor centre de același tip și cu aceleași preocupări din țările cu economie dezvoltată, dorim să construim legături cât mai strânse și să preluăm modelele de bune practici. Parteneriatele noastre academice constituie o trambulină pentru inserturile economice, dar nu vrem să ne oprim doar aici” a încheiat dr. Marius Lazăr.