1. Sunteţi de profesie stomatolog. Cum aţi ajuns să fiţi preocupat de domeniul finanţelor personale?
Din intamplare! Am inceput sa citesc literatura de dezvoltare personala („self help”, cum spun americanii), imediat dupa Revolutie, cand au aparut prima data carti de acest gen. Multe din cartile de dezvoltare personala apareau in colectii. De exemplu, urmaream cartile de la editura Curtea Veche. La un moment dat a aparut cartea unui american cu nume japonez, Robert Kyiosaki, cu un subtitlul intrigant „Educatia financiara in familie”. La acea data, fata mea avea trei ani si mi s-a parut o lectura potrivita. Asa am dat de „Tata bogat, tata sarac”, o carte care mi-a schimbat viata, la propriu.
2. De ce nu aţi fost mulţumit cu postura de angajat sau liber-profesionist şi aţi ales să deveniţi investitor? Ar trebui ca şi alţi români să vă urmeze exemplul?
In momentul in care a fost sa-mi aleg o profesie, am urmat indrumarile parintilor mei. Ambii erau angajati, dar mi-au recomandat sa devin medic stomatolog, din doua motive: ca medic ai un statut social privilegiat, iar ca medic stomatolog poti avea un castig financiar asigurat. In timp, s-a dovedit o alegere buna, pentru ca aceasta meserie mi-a permis sa-mi ating cele doua tinte enumerate mai sus.
Credeam ca sunt un om realizat: aveam un apartament cu trei camere, proprietate personala, o masina, un cabinet privat, un castig sigur si nu aveam datorii la banca.
Acest tablou idilic s-a spulberat in momentul in care am citit cartea lui Kiyosaki. Atunci mi-am dat seama ca situatia mea nu era tocmai ideala: castigul pe care il aveam din profesiune era limitat, pentru ca depindea de numarul de ore pe care eram dispus sa-l muncesc. Chiar daca as fi vrut, nu as fi putut munci mai mult de 24 de ore intr-o zi. Evident, acest lucru este imposibil, pe termen lung, pentru ca ai nevoie de odihna, timp pentru viata personala etc.
Citind cartea, am inteles ca existau modalitati in care poti face bani in cantitatile dorite, fara sa fii nevoit sa lucrezi pana la epuizare. Si mai interesant, am aflat ca exista ceva ce se numeste „castig rezidual”, adica un venit pe care il poti avea, chiar si atunci cand dormi, venit pentru care trebuie sa-ti dedici doar o mica parte din timpul tau. Conform definitiei, venitul rezidual necesita mai putin de o ora pe zi din viata ta, pentru a functiona.
Aceste concepte m-au fascinat si am decis ca trebuie sa le studiez mai in amanunt, pentru ca eram hotarat sa fac mai multi bani decat aveam. A fost o schimbare de paradigma, pentru ca societatea si scoala nu te invata ca poti sa faci si sa ai ce vrei, daca doresti suficient de puternic si esti dispus sa faci efortul necesar pentru a-l obtine. Iar pentru asta nu e nevoie sa calci nici un fel de norme, legale sau morale.
Ar trebui si alti romani sa-mi urmeze exemplu?
Asta depinde de ei. Dar e important sa stie ce inseamna a fi investitor si, daca ei cred ca aceasta activitate se potriveste telurilor pe care le au si personalitatii proprii, sa incerce sa devina investitori.
3. Credeţi că orice persoană poate să ajungă la independenţă financiară?
Da! Absolut oricine, daca isi doreste acest lucru!
Fiecare dintre noi suntem deja inzestrati cu ce avem nevoie: un creier, capabil de lucruri minunate. Nu trebuie decat sa-l punem la lucru.
E nevoie doar:
a. sa-ti doresti sa devii independent financiar;
b. sa inveti cum se face asta, apoi sa-ti faci un plan;
c. sa treci la actiune si sa fii dispus sa faci efortul necesar pentru a obtine independenta financiara.
E chiar atat de simplu!
4. Există reguli în afaceri specifice doar pentru România sau se poate aplica şi aici orice strategie provenită din occident?
Din experienta proprie am aflat o lectie importanta: principiile prin care poti face bani in occident functioneaza si pentru Romania, dar tehnicile de aplicare a principiilor sunt diferite.
Sa dau un exemplu: am citit tot felul de metode de speculatie imobiliara, adaptate pietei americane. Aproape niciuna nu se poate aplica in Romania, pentru simplu fapt ca la noi sunt alte mecanisme legale prin care se cumpara si se vand proprietatile imobiliare.
Dar principiul speculatiei imobiliare este acelasi: pe o piata in crestere, cumperi ieftin, astepti sa creasca pretul imobilului, apoi il vinzi in profit.
Principiul e acelasi, aplicarea lui in Romania e diferita. O spun din experienta, pentru ca inainte de caderea pietei imobiliare am facut speculatii cu terenuri, la fel cum au facut o multime de romani.
5. Care consideraţi ca sunt diferenţele de mentalitate între cetăţenii români şi cei din Europa de Vest sau Statele Unite, în privinţa banilor şi afacerilor?
Din experienta pot spune ca sunt multe asemanari, care, de altfel, se aplica tuturor popoarelor din civilizatia de inspiratie europeana. De exemplu, majoritatea oamenilor nu se preocupa, propriu-zis, de aspectele finantelor personale. Ei nu isi tin evidenta exacta a cheltuielilor si a veniturilor, nu isi fac un buget, nu au un plan de economii si unul de investitii. Iar daca fac aceste lucruri, fac doar unele dintre ele, pe o perioada scurta de timp si niciodata sistematizat. Evident, sunt persoane preocupate de aceste aspecte, dar eu vorbesc de majoritate.
Cat priveste afacerile, noi avem o mare problema, fata de americani, la nivel general al populatiei: am trecut prin cincizeci de ani de comunism. Ca atare, majoritatea populatiei (asta o arata sondajele de opinie) se asteapta ca statul sa le dea de lucru, sa aiba grija de pensiile lor si de serviciile de sanatate, care ar trebui sa fie gratuite.
Spiritul antreprenorial al romanului nu se ridica la nivelul celui pe care il au americanii. Ei sunt, prin traditie, un popor de intreprinzatori, de colonizatori. Toata America a fost colonizata de emigranti. Acest lucru se transmite in zestrea lor genetica si in cultura populara. Am vorbit despre americani, pentru ca, paradoxal, pe ei i-am studiat mai mult. In plus, majoritatea literaturii de dezvoltare personala si de finante personale vine din SUA. Chiar si acest lucru, in sine, spune multe!
6. Ce strategie ar trebui să urmeze un român obişnuit pentru a depăşi actuala situaţie economică dificilă din ţara noastră?
In primul rand trebuie sa se produca o transformare in interior. Atata timp cat majoritatea populatiei se uita spre stat, spre patroni, spre UE sau spre alte surse, in asteptarea unei vieti mai bune, prosperitatea lor nu va veni decat spordic si temporar.
Trebuie sa-ti dezvolti sentimentul ca viata ta si prosperitatea personala depind numai de tine, ca tu esti singurul raspunzator pentru esec sau succes. Atunci vei intelege ca singura solutie este sa-ti creezi o situatie economica mai buna, indiferent de realitatea din jurul tau: criza economica, birocratie, coruptie. Faptul ca exista milionari nestiuti in Romania, care si-au realizat averile prin munca cinstita, arata ca se poate. Ei sunt greu de identificat, pentru ca mass media nu ii cauta, deoarece nu e nimic spectaculos in munca cinstita.
Revenind, strategia e simpla:
a. intelege ca prosperitatea ta depinde doar de tine;
b. urmeaza pasii pe care ti i-am indicat la raspunsul la intrebarea numarul trei.
7. Care sunt cele mai comune greşeli făcute de angajaţii, liber-profesioniştii, patronii şi investitorii din România?
Fiecare categorie face greselile ei!
Angajatii fac greseala ca se bazeaza in exclusivitate, cand vine vorba de bani, pe generozitatea statului sau a patronului. Viata de zi cu zi ne arata ca aceasta abordare e gresit.
Liber profesionistii isi auto-limiteaza castigurile pentru ca nu isi trateaza profesia ca pe o afacere. Pentru castiguri constante si consistente, trebuie sa cunosti marketing, managementul resurselor si management financiar, personal branding si PR. Foarte putini liber profesionisti au cunostinte in aceste domenii.
Patronii… aici nu pot sa vorbesc prea mult, pentru ca nu am experienta.
Cat priveste investitorul roman obisnuit, el are o mare meteahna: face investitii dupa ureche. Nu cunoaste in amanuntime domeniul in care investeste si, mai ales, multi dintre romani investesc cu bani imprumutati, ceea ce este, dupa mine o greseala fundamentala pentru un investitor incepator sau cu experienta medie. Doar investitorii cu experienta indelungata ar trebui sa foloseasca bani imprumutati pentru investitii.
8. Cum putem scăpa din capcana creditelor?
Romanul are o vorba interesanta: e bine sa nu te intinzi mai mult decat ti-e plapuma. Din pacate, majoritatea romanilor s-au intins mult prea mult, iar acum platesc pretul. Cauzele sunt simple:
a. au luat credite cat de multe le-a permis sistemul financiar;
b. nu au citit in amanunt contractele de credit, ceea ce i-a expus la pericole (cresterea dobanzilor in functie de situatia economica, spre exemplu);
c. s-au bazat pe faptul ca salariul lor va creste in timp, sau cel putin va ramane constant. Acest lucru a fost infirmat de actuala situatie economica.
Acestea sunt cele mai importante capcane ale creditului. Problema e alta: cum scapi de credite, dupa ce ai cazut in capcana! Acesta este subiectul cartii „Mai tare ca banca”, pe care o scriu in acest moment, si care este prezentata gratuit, pe capitole, pe site-ul meu de educatie financiara si investitii, milionarulmioritic.com .
9. Exista vreo soluţie reală pentru reducerea birocraţiei şi a taxelor din ţara noastră?
Birocratie va exista atata timp cat exista statul. Taxe vor exista atata timp cat exista sistemul statal.
Problema nu se pune in acest fel. Cetateanul de rand nu poate influenta dimensiunile birocratiei si nici nivelul taxelor. In schimb, el poate avea o atitudine pro-activa, de gasire a metodelor legale prin care sa evite birocratia si sa plateasca cat mai putine taxe si impozite. Acesta este subiectul unei carti pe care o scriu acum, „Manual de guerilla fiscala”, din care sunt disponibile gratuit pe internet capitolele din partea introductiva, la adresa guerillafiscala.ro .
10. De ce ar trebui tinerii să înveţe gestionarea banilor de la o vârstă fragedă?
Pentru ca toata viata lor vor trebui sa-si asigure existenta cu ajutorul banilor!
Asa cum inveti sa mergi in primii ani ai copilariei, pentru ca toata viata va trebui sa mergi, asa cum inveti sa comunici prin limbajul vorbit si mai apoi prin cel scris, pentru ca toata viata trebuie sa comunici, copiii ar trebui sa fie invatati de la o varsta frageda ce inseamna banii, cum se fac si cum se cheltuie, pentru ca toata viata se vor folosi de bani.
Nici familia si nici scoala nu se preocupa de acest aspect. E o lipsa imensa din educatia copiilor, iar acest lucru mi se pare de-a dreptul paradoxal.
11. Se pot câştiga bani serioşi prin muncă cinstită în România sau persoanele cu iniţiativă sunt forţate să emigreze?
Am spus si voi mai spune: cunosc milionari in dolari, care si-au facut averea in Romania, cunosc tineri (sub 30 de ani) care fac o groaza de bani acum, in timp de criza, care sigur vor deveni milionari, daca vor continua sa faca lucrurile asa cum le fac acum.
Problema nu e ca nu se pot face bani in Romania, cinstit, ci faptul ca romanul are una, mai multe sau toate atitudinile enumerate mai jos:
a. crede ca in Romania nu se pot face bani;
b. nu e dispus sa faca efortul de a invata cum se fac banii, si de a se informa continuu pe acest subiect;
c. nu isi fixeaza un tel cu adevarat mare (sa devina milionar in dolari, spre exemplu);
d. nu isi face un plan pentru atingerea telului;
e. nu e dispus sa depuna efortul necesar pentru atingerea telului;
f. nu are rabdarea pentru a astepta atingerea telului (vrea totul, aici, acum, fara efort).
Daca reusim sau esuam in viata, indiferent de domeniu, nu putem da vina decat pe propria persoana.
12. Care sunt planurile dvs. de viitor?
– Sa continui sa scriu carti in domeniile in care am experienta si informatii.
– Sa imi extind metodele prin care pun la dispozitia publicului experienta personala si informatiile pe care le detin.
– Sa fac din proiectul AVANTAJ LA START (avantajlastart.net) cel mai mare proiect non-guvernamental de educatie complementara din Romania, care sa ajunga in fiecare liceu din tara.
Acestea sunt cele mai importante teluri pe termen mediu si lung pe care le am. Sunt sigur ca in anii care vin, vor mai apare si altele.
