Se pare că părul din nas există pentru a filtra particulele pe care le inspirăm. Este precum un filtru de aer ȋntr-o casă, ne explică Justin Turner, otoralingolog (un tip de otorinolaringolog, din greacă “oto” pentru urechi, “rino” pentru nas şi “laring” pentru gât). Părul din nas blochează mizeria, viruşii, bacteriile şi toxinele până le eliminăm, strănutăm sau ȋnghiţim.
Părul mai des din nas poate reprezenta un avantaj. Oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină de la Universitatea Hacettepe din Turcia au descoperit că persoanele cu păr ras ȋn nas erau mai expuşi de aproape 3 ori mai mult la apariţia de astmului, spre deosebire de cei cu nările mai păroase.
Cu toate acestea, părul din nas reprezintă prima linie de apărare. Cilii din nas, componente foarte mici asemănătoare firelor de păr, se mişcă precum valurile ȋn mod constant ȋnainte şi ȋnapoi. Ei continuă să se mişte şi după ce murim, dar ȋntr-un ritm mai mic, de aceea criminaliştii ȋi folosesc pentru a determina ora morţii.
Cilii curăţă moleculele de praf şi pe cele cu un pericol potenţial, ţinându-le departe de gât, colectându-le ȋntr-un glob de mucus, pe care fie ȋl tuşim sau ȋnghiţim. Dacă ȋl ȋnghiţim, acizii din stomach vor distruge majoritatea materialului dăunător.
Nu este recomandată smulgerea firelor de păr. “Ȋndepărtarea firelor poate cauza o infecţie gravă.”, spune un otoralingosit de la Centrul Sinus din New York. “Nasul nu este un loc steril, de aceea are nevoie de ajutor.”
