Călin Groza, consilier local USR la Cluj-Napoca, încearcă să afle când va reveni în proprietatea municipiului un teren imens, de 203 hectare (aproape cât cartierul Grigorescu), pe care orașul l-a oferit în 2006 investitorilor care au făcut mall-ul Polus, în vederea construirii unui nou cartier, de care s-a ales praful.
Iată ce spune consilierul:
„În ultima ședință de Consiliu local i-am cerut explicații domnului primar referitor la stadiul recuperării terenului din patrimoniul SC Cartierul Tineretului Cluj, la 17 ani de la intrarea în această afacere păguboasă.
Este timpul ca administrația locală să răspundă clar: când vom recupera terenul de 203 ha care aparține clujenilor? Clujenii merită mai mult decât scuze sau neasumarea răspunderii și au nevoie ca Primăria să le ofere soluții concrete.
Într-un oraș în care piața imobiliară este cea mai scumpă din România, acest teren de dimensiunile cartierului Grigorescu ar putea fi extrem de important pentru necesitățile clujenilor.
Domnul Boc a evitat să-și asume responsabilitatea și a spus că „de vină pentru falimentul asocierii a fost criza din anii 2008-2010 și că nu știe ca Municipiul să fi avut drept de preempțiune asupra acțiunilor Polus când s-a retras din afacere. De asemenea a spus că în procesele dintre Polus și Municipiul Cluj-Napoca, terenul nu a fost niciodată în pericol să fie pierdut de administrație.”
Aveți în continuare istoricul acestui proiect ratat al administrației locale:
În 2006, Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate s-au asociat în vederea construirii pe dealul dintre Bulevardul Muncii și Fânațele Someșeni a unui cartier cu 6000 de locuințe dintre care 384 de locuințe sociale. Primăria a intrat în asociere cu terenul de 203 ha evaluat atunci la 28,7 milioane lei, iar Polus cu 27,6 milioane lei prin care ar fi trebuit să înceapă construcțiile. Durata de funcționare a societății era limitată la cinci ani.
Cum nu s-a construit nimic până în 2011, Primăria a ratat oportunitatea de a ieși dintr-o asociere păguboasă, alegând în schimb reconversia proiectului în parc fotovoltaic care a fost urmată de un lung șir de procese judiciare costisitoare. Efortul financiar era similar cu cheltuielile pe care le vom avea cu lichidatorul RTZ care va încasa 8% din suma obținută din vânzarea terenului, evaluat la 90 milioane euro.
„Au fost informate atunci Societatea și Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca că intenția de preluare a acestor părți sociale este la valoarea nominală totală a pârților sociale de 27.580.140 RON, echivalent a 6.706.090 EUR, la un curs de schimb valutar de 4,1127 lei/euro stabilit de BNR pentru data de 05.05.2011.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 274/01.07.2011 asociatul Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca a decis că nu dorește să își exercite dreptul de preempțiune pentru a achiziționa această participație de la Polus Real Estate.” citat din HCL 41/16.05.2013.
Ca și istoric al proceselor, unul dintre acționarii Polus a atacat HCL care prevedea transformarea proiectului, iar în 2014 instanța a decis blocarea definitivă a proiectului Parc fotovoltaic.
– În anii 2012-2013 au existat sentințe ale instanțelor prin care se admitea cererea Polus de dizolvare a societății și împărțirea patrimoniului între asociați, însemnând că orașul nostru ar fi pierdut jumătate din terenul de 203 ha.
– Ulterior în 2015, ÎCCJ a admis recursul formulat de Primăria Cluj-Napoca cu ajutorul unei Case de avocatură împotriva hotărârilor anterioare și a respins cererea înaintată de Polus.
La momentul actual există încă 7 procese pe rol, în cel mai important Polus cerând din nou radierea societății datorită prelungirii mandatului lichidatorului RTZ peste cei 3 ani prevăzuți în lege.
Încă un motiv pentru care este nevoie de oameni noi în politică, cu o viziune de ansamblu asupra dezvoltării orașului, dedicați nevoilor reale ale cetățenilor.”
