Călin Groza este consilier local la Cluj-Napoca din partea USR. Deși ocupă această poziție doar de un an, s-a remarcat deja ca un critic activ al actualei administrații, având numeroase intervenții în care contestă modul de lucru al autorităților locale clujene.
Presa Locală: Ați ajuns consilier la jumătatea mandatului, în urma demisiei unui coleg din USR. V-ați așteptat la acest lucru? Cum se vede o structură administrativă din interior, față de perioada anterioară când erați simplu cetățean?
Călin Groza: Încă de la începutul mandatului consilierilor locali USR Cluj-Napoca am făcut parte din echipa de suport a activității acestora și am participat la pregătirea tuturor ședințelor de Consiliu local. În anul 2020, în calitate de responsabil politici publice al USR Plus Cluj, am coordonat elaborarea programelor de guvernare locală ale USR în toate localitățile din județ unde am avut candidați, inclusiv la Cluj-Napoca.
Am preluat mandatul de consilier local deplin pregătit și implicat în viața comunității locale clujene cunoscând deja din interior activitatea administrației municipale.
Presa Locală: Sunteți unul dintre cei mai aprigi opozanți ai primarului Emil Boc din cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca. Ce vă determină să aveți această atitudine și de ce credeți că a existat în trecut atât de puțină opoziție la Cluj?
Călin Groza: În calitate de consilier local încerc să evaluez obiectiv activitatea Primăriei Cluj-Napoca și să vin cu o critică constructivă la adresa instituției Primăriei însoțită întotdeauna de soluții.
Ca exemplu recent, la proiectul pasajului rutier de la Auchan Iris inițiat de Primărie am propus actualizarea studiului de fezabilitate prin integrarea ambelor sensuri giratorii de la B-dul Muncii și corelarea cu Centura de Nord a Clujului.
Soluția de acum rezolvă doar parțial fluidizarea traficului în zonă și este obligatorie integrarea ambelor sensuri giratorii de la B-dul Muncii.
Constatăm un tratament diferențiat al zonei de nord a Clujului unde dezvoltările imobiliare continuă în ritm accelerat fără a fi corelate cu infrastructura.
În sudul orașului s-a acționat total diferit, s-a blocat dezvoltarea cartierului Borhanci, se amână modernizarea multor străzi ca Borhanci, D.D. Roșca, Edgar Quinet până la finalizarea Centurii Metropolitane.
Presa Locală: Primarul municipiului, precum și viceprimarul Dan Tarcea, vă reproșează deseori că nu vă pricepeți, că nu ați studiat legislația și propunerile în amănunțime. Considerați că vă tratează cu aroganță? Cum le răspundeți la aceste afirmații repetate?
Călin Groza: Deseori când sunt pe agenda Consiliului local proiecte mai dificile și cu deficiențe de abordare ale administrației locale, primarul municipiului și viceprimarul Dan Tarcea încearcă să devieze discuția de la problema de fond prin această metodă a reproșurilor.
În ultima ședință de Consiliu local l-am interpelat pe viceprimarul Dan Tarcea în legătură cu participarea dânsului din ultimii ani la Târgul imobiliar de la Munchen fără rezultat în găsirea unui investitor pentru Filarmonică. Răspunsul primit a fost că este adevărat că nu au găsit investitor dar să venim noi cu o altă soluție.
Așadar, am propus o soluție! Realizarea investiției pe cont propriu de către Primărie cu sursă de finanțare cei 260 milioane lei de la Proiectul Parcului de Est care s-ar fi economisit dacă exproprierile se făceau la timp în anul 2021.
La nivel de Primărie trebuie să ai o vedere de ansamblu a dezvoltării orașului și să te adaptezi în permanență la realitate pentru găsirea celor mai eficiente soluții.
Presa Locală: Liderii locali ai PNL se laudă cu fondurile mari atrase la Cluj și multiplele proiecte începute. Dumneavoastră ați spus de mai multe ori că multe dintre acestea se execută la prețuri exagerate. Este valabil acel slogan mioritic că „bine totuși că se face ceva”? Cum pot fi controlate mai bine costurile? Pe lângă problema banilor, mai este și cea a duratei de execuție, care s-a prelungit foarte mult la unele proiecte ale municipalității. Clujenii se plâng, de exemplu, că se sparg zeci de străzi, iar apoi se refac foarte lent, cu ani întregi de șantier în care nu se poate circula în zonă. S-ar putea lucra diferit?
Călin Groza: Aș vrea să menționez că și USR a contribuit la finanțarea proiectelor Clujului prin elaborarea PNRR și a Programului Operațional de Transport din perioada guvernării PNL-USR-UDMR.
Câteva exemple mai importante sunt alocarea a 1,6 miliarde euro pentru calea ferată Cluj-Oradea, care include pasajul de la Tăietura Turcului, 300 milioane euro pentru Metrou și aproape 100 de milioane de euro în renovarea energetică a clădirilor din oraș.
Vreau să demontez și mitul promovat de PNL în legătură cu Centura Metropolitană, unde finanțarea a existat întotdeauna în Programului Operațional de Transport, deci nimeni nu a scos-o din PNRR deoarece evident era inclusă la transporturi.
Proiectele cu prețuri majorate și durată de execuție exagerată le-am menționat repetat în Consiliul local. Cele mai importante sunt:
Șantierul de amenajare a străzilor Mihail Kogălniceanu și Universității care nu se poate închide la finele exercițiului POR 2014-2020 după 7 acte adiționale prin care s-a prelungit repetat termenul și s-a majorat devizul proiectului cu 15 milioane lei.
Atenție, exercițiului POR 2014-2020 se încheie cu 3 ani mai târziu pentru țara noastră, deci timp a fost suficient!
La Amenajarea Malurilor Someșului s-a intrat în faza de recepție deși șantierul nu este finalizat,
s-au operat modificări importante față de soluția din proiect și din nou, prin multiple acte adiționale, s-a prelungit termenul de execuție cu aproape 1 an și s-a majorat costul cu 36 milioane lei.
Presa Locală: Cum evaluați activitatea companiei care se ocupă de salubrizarea orașului și de adunarea deșeurilor de la locuitori? Funcționează colectarea selectivă și se reciclează cu adevărat gunoaiele preluate? Mai sunt motivați clujenii să sorteze ambalajele?
Călin Groza: Starea precară a serviciilor de salubrizare poate fi observată cu ochiul liber iar clujenii au semnalat în numeroase rânduri principalele probleme: ridicarea la comun a deșeurilor, pubele neschimbate sau neigienizate, ridicarea anevoioasă a deșeurilor voluminoase și a celor ce rezultă din demolări, facturarea care nu se face pe bază de bon de cântar.
Colectarea separată înregistrează un regres și ne va costa tot mai mult daca autoritățile nu promovează un program eficient de conștientizare a populației, dacă nu asigură infrastructura adecvată cantităților actuale de deșeuri și dacă Supercom nu realizează un serviciu care să respecte fără excepție regulile colectării separate.
Municipiul Cluj-Napoca a plătit penalități pentru anul 2022 în cuantum de 2 milioane lei pentru nerespectarea obligațiilor UE privind colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor.
În UE avem la nivelul municipiilor o rată de reciclare de 50% pe când în Cluj-Napoca, ca și în alte orașe din România, avem doar 12%. Adică din cele 200 mii de tone deșeuri cât se produc anual în Clujul nostru doar 24 mii sunt colectate selectiv și reciclate restul fiind eliminate.
Presa Locală: Considerați că este o idee bună concesionarea unor activități către operatori privați, cum este cazul târgurilor de Crăciun? Ce vă nemulțumește la aceste contracte făcute de primărie?
Călin Groza: Deși a estimat prin studiul de fundamentare venituri de 400 mii euro/an la Târgul de Crăciun din Piața Unirii, Primăria a concesionat organizarea cu doar 9300 euro/an pentru o durată de 5 ani.
Similar, pentru locația de la Platoul Sălii Sporturilor, veniturile au fost estimate la 132 mii euro/an și concesionarea s-a făcut pentru 7500 euro/an.
Redevența încasată de Primărie pentru Târgul de Crăciun va fi în jur de doar 3% din totalul încasărilor firmei organizatoare, deși investiția necesară este relativ modestă.
Când s-au adus în fața Consiliului local propunerile de HCL, s-a prezentat un raport de evaluare pentru stabilirea redevenței minime prin care suprafața maximă disponibilă pentru concesionarea Târgului de Crăciun era estimată cam la 10.000 mp la Piața Unirii și 5.000 mp la Sala sporturilor.
Prin contractul de concesionare atribuirea s-a făcut pentru o suprafață de doar 1322 mp la
Piața Unirii cu o redevență de 0,90 lei/mp/zi și 887 mp cu o redevență de 0,55 lei/mp/zi pentru Platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”.
