La confluenta Muntilor Bihorului cu Muntii Zarandului, in partea nordica a depresiunii Brad-Halmagiu, intr-o zona de un pitoresc aparte este amplasata comuna Bulzestii de Sus.
Situata in partea de nord a judetului Hunedoara la o distanta de 76 km de resedinta acestuia si la 29 km de orasul Brad, comuna Bulzestii de Sus face parte din categoria localitatilor de deal si de munte.
Denumirea de Bulzesti provine de la substantivul masculin bulz care inseamna bulgare, in cazul de fata bulgare de piatra, la care se adauga sufixul esti, completand denumirea localitatii.
Atestarea documentara a comunei Bulzestii de Sus, dupa Dictionarul Istoric al localitatilor din Transilvania realizat de Coriolan Suciu, apartine anului 1441, in care este nominalizata pentru prima data in documentele maghiare oficiale aceasta denumire.
Comuna Bulzestii de Sus are in componenta sa noua sate:
– Bulzestii de Jos
– Bulzestii de Sus
– Giurgesti
– Grohot
– Paulesti
– Rusesti
– Stanculesti
– Tomnatec
– Ticera
si o suprafata totala de 11.003 ha de teren.
Relieful este foarte accidentat, iar gradul de fertilitate al pamantului deosebit de redus.
Aceasta concluzie este sustinuta si de suprafata arabila a localitatii care reprezinta numai 333 ha, avand gradul 5 de fertilitate, adica cel mai scazut, situatie caracteristica intregii zone a Muntilor Apuseni. Acest fapt constituie si unul din motivele pentru care aceste zone au fost denumite zone defavorizate.
Mult mai bine stau lucrurile cand vorbim despre pasuni, a caror suprafata se ridica la 2964 ha, iar cea a fanetelor la 1717 ha, demonstrand vocatia locuitorilor comunei din cele mai vechi timpuri, de crescatori de animale, care a constituit baza existentei seculare a acestora pana in zilele noastre.
Padurile in suprafata de 5470 ha, au fost dintotdeauna fratele cel mai apropiat al bulzescului, constituind material prima pentru constructii, combustibil pentru incalzit in anotimpul rece, pregatirea hranei si multe alte indeletniciri gospodaresti.
Daca ne raportam la tipologia si structura satelor noastre in comparatie cu satele din alte zone ale Romaniei se impune sa precizam urmatoarele:
– dupa numarul de locuitori existenti ne incadram in categoria satelor mici, pana la 500 de locuitori
– dupa forma ele au un aspect neregulat,cu amplasarea caselor de-a lungul vailor, cailor de acces si drumuilor comunale
– dupa structura ne incadram in randul satelor risipite si resfirate specifice Muntilor Apuseni
– drumuri de tara intre grupurile de case asezate pe crestele dealurilor.
– dupa activitatile economice desfasurate de locuitori ne incadram in categoria celor cu caracter predominant agricol cu ramurile sale complementare: pastorit, prelucrarea lemnului, pomicultura, pescuit si cultivarea cerealelor specifice zonelor de deal si de munte.
Pomicultura, alaturi de cultivarea pamantului si cresterea animalelor au constituit preocupari permanente pentru locuitorii acestei localitati inca din cele mai vechi timpuri.
In aceasta localitate se cultiva urmatoarele specii de pomi: parul, prunul, ciresul, visinul etc.
Comuna este strabatuta de 8 versanti, care pomesc din crestele muntelui, flanctati de tot atatea vai si poarta denumirea satelor care alcatuiesc comuna unindu-se apoi in valea Bulzestiului si a Tomnatecului care se varsa prin valea Ribitei in Crisul Alb.
Majoritatea versantilor sunt acoperiti in zona superioara de paduri si vegetatie alpina, iar in aval formeaza chei abrupte calcaroase cu denumiri specifice localitatilor insiruite de-a lungul acestora.
Padurile reprezinta mai mult de jumatate din suprafata comunei formand un cadru natural pentru protectia fructelor de padure si a faunei specifice zonelor de deal si de munte,care reprezinta o motivatie turistica de necontestat.
In zonele piemontane predomina speciile de arboret de talie mica formate din: alun, porumbar, malaid cucu lui, paducel, maces, jneapan, mesteacan, rugide mure si alte specii, iar pe versantii ce ating inaltimi cuprinse intre 400-800 m altitudine, predomina padurile de fag si de carpen in amestec cu molidul, bradul, plopul de munte etc.
Un loc aparte in flora comunei il ocupa rezevatia naturala -‘Podul Grohotului,Cheile Grohotului si Bulzul Paulestilor, unde vegetatia este alcatuita din liliac salbatic de culoare alba si mova, care au un colorit si miros specific in perioada de inflorescenta si care constituie un loc de atractie pentru turistii care ajung in zona.
Dupa primul razboi mondial, orientarea populatiei rurale catre oras devine tot mai evidenta, viata la oras mai tentanta, tendinta ce se accentueaza dupa 1948 cand industria Hunedoreana incepe sa se dezvolte solicitand foarte multa forta de munca pe platformele industriale si santierele de constructii. Acest aspect se mentine pana in anul 1990 cand se reduce treptat pana la stoparea lui in prezent.
Pe teritoriul comunei Bulzestii de Sus exista la ora actuala un numar de 194 gospodarii si o populatie sub 500 de locuitori.
Drum comunal:
– satul Bulzestii de Sus – drum asfaltat – 4 km
– satul Bulzestii de Jos – drum asfaltat – 7 km
– satul Giugesti – drum pietruit – 9 km
– satul Grohot – drum pietruit – 11 km
– satul Paulesti – drum de pamant – 1 km
– satul Rusesti – drum pietruit – 5 km si drum de pamant – 3 km
– satul Stanculesti – drum pietruit – 3 km sidrum de pamant – 3 km
– satul Ticera – drum pietruit – 23 km si 3 km de pamant
– satul Tomnatec – drum pietruit – 10 km
