Malul Someșului și patrimoniul industrial de la Carbochim sunt pe „punctul de a fi distruse pentru profit” se arată într-o scrisoare deschisă de Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (Someșul nostru), Clubul de Cicloturism „Napoca”, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo.
În textul scrisorii, asociațiile menționate cer autorităților locale să ia măsuri care să protejeze malurile Someșului și patrimoniul construit. Vă redăm integral textul acestei scrisori.
Activiștii de mediu care semnează scrisoarea spun că spațiul rezervat realizării unui coridor pietonal și velo în lungul malului drept al Someșului este subdimensionat. O fâșie cu lățimea de circa 10 m nu răspunde nici pe departe nevoilor de spațiu verde cerut, tot mai vocal, de clujeni. Și nici nu respectă reglementările din PUG, dar nici restricțiile și recomandările urbanistice din Master Planul pentru Somes. Astfel, o parte dinzona verde la Somes este inclusă în zona construibilă. La fel de grav, procentul de spațiu verde pe sol natural pentru zona Carbochim este de doar 2,5%, de 12 ori mai puțin spațiu verde decât prevede PUG-ul. Frontul la Someș va fi construit cu o clădire continuă cu o lungime de câteva sute de metri care va bloca accesibilitatea la râu. Nu în ultimul rând, se propune un regim de înălțime de 95m, mai mult chiar decât în cazul proiectului imobiliar Maurer.
„Am lansat mai multe asociații ideea culoarului verde-albastru la Someș în zona metropolitană pentru că aici vedem coloana dezvoltării sustenabile a Clujului în viitor. Ce propun investitorii privați duce însă la mai mult haos urbanistic. E motivul pentru care trebuie să-și echilibreze proiectul prin reglementări stricte de la Primărie cu mai mult spațiu public verde la sol, cu mobilitate publică, ciclistă și pietonală lângă Someș, nu trafic auto, cu procent de locuințe accesibile în dezvoltarea imobiliară, cu respect pentru potențialul patrimoniului industrial„ – Adi Dohotaru, președinte Asociația Societatea Organizată Sustenabil.
Nu doar activiștii de mediu, ci și arhitecți cu expertiză în domeniul patrimoniului se declară îngrijorați de PUZ-ul propus pentru Carbochim. Ei spun că peste tot în Europa patrimoniul industrial este considerat un plus pentru dezvoltarea unui proiect de restructurare și este integrat, nu demolat.
Pe platforma Carbochim se găsesc o serie de clădiri industriale care sunt considerate de valoare de către specialiștii în patrimoniu industrial. În propunerea inițială făcută public de dezvoltatorul imobiliar, coșurile de fum și castelul de apă erau integrate în proiectul de restructurare. Dar în varianta actuală de PUZ aflată în consultare publică au fost propuse pentru demolare sub pretextul unei expertize tehnice care indică o ușoară înclinare a turnurilor. Argumentul nu i-a convins pe semnatari, care cred că adevărata explicație este maximizarea profitului. În plus, discuția nu e doar despre turnurile industriale, pentru că pe Platfoma Carbochim există multe alte clădiri valoroase care ar trebui conservate și integrate în proiect. În acest sens, PUG-ul impune pentru proiectele de restructurare industrială păstrarea și integrarea clădirilor cu valoare de patrimoniu industrial.
Dana Vais, profesor universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism (UTCN), explică: „În felul în care folosește resursele deja existente (afectează prea mult caracterul natural al culoarului râului și demolează clădiri valoroase ca patrimoniu, interesante ca imagine și perfect reutilizabile în funcțiunea mixtă și de scară mare propusă), proiectul nu este doar contrar principiilor de sustenabilitate contemporane, ci este este chiar nelogic ca investiție care urmărește profit nu doar de bani, ci și de imagine. De ce să preferi un proiect care “reciclează” în schimb, la saturație, doar aceleași clișee strident-comune de arhitectură comercială, deja răscopiate peste tot în lumile cu istorie subțire, când poți avea un proiect unic și interesant, care este cu adevărat pentru și despre Cluj? De ce să risipești capitalul de care dispui deja, să distrugi resursele de calitate care sunt deja acolo, în loc să beneficiezi de ele, și asta doar pentru a avea proiectul de restructurare urbană cu cei mai mulți metri pătrați din țară? E clar că din punctul de vedere al calității proiectului, Clujul e tratat de dezvoltator ca inferior Iașului și Timișoarei.”
Cum se integrează patrimoniul industrial în alte țări? Clădirile de patrimoniu sunt deja parte din istoria orașului și din memoria colectivă și sunt protejate și valorificate. Plus că e mult mai sustenabil să fie transformate decât să fie demolate pentru a construi altceva de la zero. Mai ales că ele pot fi adaptate pentru orice funcțiune pentru că sunt flexibile, pot fi transformate în spații comerciale, birouri, zone de food court sau spații culturale. Se întâmplă acest lucru peste tot în Europa, dar începe să se întâmple și la noi, de exemplu în cazul proiectului Griro din București.
Arhitectul Mircea Muntean, care predă la Universitatea KU Leuven și este partener la biroul Metapolis, dă acest proiect din București ca exemplu de bună practică: „Se poate regenerare urbană și cu integrarea elementelor de patrimoniu industrial, și mai ales cu realizarea unui veritabil țesut urban mixt și prietenos cu pietonii (Griro, București – masterplan Studio Paola Viganò – foto), la polul opus față de modelul depășit de mall introvertit și indiferent față de context (Carbochim, Cluj).
Am semnat apelul pentru un proiect mai bun. Clujul merită mai mult!”, a scris arhitectul pe social media.
Semnatarii scrisorii solicită administrației publice locale dispunerea adaptării și completării documentației „PUZ de restructurare urbană (platformă industrială Carbochim)”, prin următoarele:
Asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al Someșului, cu o lățime minimă de 30 metri de la limita de proprietate, care să includă elemente de mobilitate pietonală și velo, racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei, fâșie care să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă astăzi pe acest tronson de mal.
Integrarea prevederilor din PUG și din Master planul pentru Someș în propunerea pentru restructurarea Platformei Carbochim.
Elaborarea, de către o comisie independentă de specialiști în patrimoniu industrial, a unui studiu riguros asupra fondului construit existent pe amplasament, în vederea identificării elementelor de patrimoniu industrial și a posibilităților de valorificare a acestora.
Integrarea concluziilor studiului menționat în propunerile de restructurare urbană a zonei, prin conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu industrial.
Poziția noastră comună a fost transmisă către autorități printr-o adresă oficială.
Inițiatorii scrisorii deschise invită pe toți cei ce doresc un oraș pentru locuit, nu doar pentru profit, să se alăture demersului. Scrisoarea poate fi semnată aici:
Campania pentru modificarea PUZ Carbochim are loc în cadrul campaniei Someșul Culoar Verde – Albastru, ediția 2, în cadrul programului Cu Apele Curate>> arată cei de la Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (Someșul nostru), Clubul de Cicloturism „Napoca”, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo
