După 3 ani, Primăria Cluj-Napoca pare să fi renunțat la procesul de bugetare participativă, prin care clujenii puteau puteau decide pe ce se cheltuie o parte din banii orașului. Profitând de pandemie, autoritățile au amânat procesul, deși acesta avea loc exclusiv online, nefiind afectat în niciun fel de regulile privind distanțarea fizică.
„Scrisoare deschisă către primarul Emil Boc: este bugetarea participativă trasă pe linie moartă?
Domnule primar,
am propus încă din 2012 bugetarea participativă la Cluj, care s-a extins ulterior în peste 30 de localități din țară. Iar în momentul de față, pe modelul altor țări, lucrez la o lege a bugetării participative.
Chiar dacă bugetarea participativă nu este realizată, așa cum am propus, pe un model deliberativ, pe sume mai mari din buget și cu accent pe priorități bugetare, nu proiecte de mici dimensiuni, acest proces, cu toate minusurile de design, dar și de implementare, aduce un plus de inovare civică și administrativă orașului.
Din păcate, observ discontinuități majore în proces, mai mult PR decât implementare efectivă a proiectelor votate de cetățeni, scădere majoră a participării de-a lungul anilor în loc ca numărul clujenilor implicați să crească. În anul 2020, nici nu s-a mai realizat bugetarea participativă, în ciuda faptului că designul online permite menținea participării civice fără risc de a răspândi pandemia.
Mai mult, la începutul anului 2020, am arătat într-o dezbatere pe buget la Primărie că nu există o dimensiune socială a bugetării participative, așa cum există în alte țări sau chiar orașe din România.
Ați acceptat la Primărie să fie aprofundat un design pentru o dimensiune socială a bugetării participative, cu atât mai relevantă în contextul crizei sociale generate de pandemie.
Dar nu am primit un răspuns privind designul formulat, adică bugetare participativă printr-un ansamblu / juriu cetățenesc prin care beneficiari ai Direcției de Asistență Socială, trași la sorți, formulează în cadrul unor deliberări priorități de investiție pe teme sociale și de locuire.
În consecință, am câteva întrebări:
1. Va continua bugetarea participativă în anul 2020? Dacă da, care e calendarul regândit față de ceilalți ani? Dacă nu, care sunt motivele renunțării la bugetare participativă?
2. Sunteți de acord cu un audit independent pentru a evalua rezultatele BP, pentru a vedea de ce sunt întârziate proiectele câștigătoare și cum poate fi reajustat procesul?
3. Se acceptă o dimensiune de justiție socială a bugetării participative, ceea ce a originat mecanismul, prin realizarea unui ansamblu / juriu cetățenesc, tras la sorți (pentru a asigura reprezentativitate dar și de a scădea riscul de contaminare cu COVID-19) sau prin alte metode?” scrie deputatul independent Adrian Dohotaru.
