Unul dintre prolificii reporteri, pe care Clujul îi are înregimentați, se intreba mai zilele trecute, în social media, ce culoare politică au partidele cu reprezentare la Cluj? Întrebarea, ușor retorică, a generat imediat o sumă mare de răspunsuri, fără ca să găsești două răspunsuri identice.
De ce e atât de greu să așezi partidele parlamentare din România într-o matrice ideologică? De la început e de reţinut că fiecare partid politic ar trebui să aibă un proiect propriu de organizare și conducere politică a societăţii, bazat pe o anumita doctrină politică. E ceea ce individualizează și poziționează un partid pe scena politică.
Dar ceea ce coagulează la această oră cu denumirea de partid n-are la bază interese doctrinare de natură ideologică. Nici măcar de natură doctrinar economică!
Am fi tentați să credem că s-au născut partide antisistem, vezi USR, PLUS sau Pro, dar nu! Aceste partide sunt reactive, împotriva unei persoane, nu a unui sistem. Aceste partide își recrutează membrii din sistem, deci provin din interiorul sistemului, născute mai degrabă pentru menținerea lui și pentru accesul la resursele statului. Nici vorbă de o neodoctrină, o ideologie nouă, un nou curent ideologic etc, etc. USR și PLUS s-au născut ca reacție, și ele, la persoană și nu la sistem. Și ele sunt creația sistemului!
În atare situație, nevoia de a miza pe culoare nu-și mai are rost. Miza alegătorului ar trebui să fie un câștig cuantificabil. Votez un partid pentru că îmi rezolvă o nevoie socială: impozite mai mici, condiții de locuit mai bune, deduceri fiscale etc, etc. Nu mă interesează ce culoare are partidul care îmi reduce impozitul și/sau mă tratează gratuit în spital!
Avem nevoie să privim lucrurile pragmatic, spre înainte, altel vom privi „decât” în… cur!
