In Dobrogea, precum si la nivel national, rezervatia prezinta, raportat la suprafata, una dintre cele mai mari concentratii de specii amenintate cu disparitia, intre care se remarca, in primul rand, numeroasele specii de orhidee, reunite pe o arie redusa.
Prin constituirea rezervatiei se urmareste, intre altele, si conservarea unor asociatii forestiere specifice Dobrogei ce nu mai apar in alte arii protejate. Acestea reprezinta in special arborete de varste inaintate, majoritatea peste 100 de ani, cu o structura nederivata, apropiata de cea a padurilor naturale primare din Dobrogea. Acestea reprezinta totodata si unele dintre ultimele arborete de varste inaintate din Dobrogea.
Vegetatia ierboasa este reprezentata prin 6 cenotaxoni, din care unul este endemic iar patru sunt considerati a fi reprezentati in Dobrogea prin asociatii regionale specifice regiunii. Pajistile de cimbrisor (asociatia Agropyro brandzae-Thymetum zygioidi) este considerata endemica pentru Dobrogea.
Pajistile de negara, sadina, paius stepic, (asocatiile Stipetum capillatae, Thymio pannonici-Chrysopogonetum grylli, Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae), constituie asociatii regionale specifice Dobrogei. impreuna cu pajistile de pir crestat (asociatia Agropyretum pectiniformae), acesti trei cenotaxoni sunt reprezentativi pentru vegetatia de stepa de loess primara.
Vegetatia lemnoasa este caracterizata prin prezenta unei asociatii arbustive avand un caracter regional, respectiv a sapte cenotaxoni forestieri, din care doi sunt considerati endemici – sleaul dobrogean de culme si sleaul cu stejar brumariu, restul fiind rari la nivel national.
