Masacrul evident în caz de catastrofe, cum ar fi accidentele de maşini sau a luptelor din timpul războiului, este reflectat în cadrul corpurilor persoanelor implicate. O rană severă poate lăsa vase de sânge şi nervi retezaţi, oase rupte şi resturile celulare presărate pe tot corpul – care formează un câmp de resturi ȋn organism.
Cu acest gen de scene se confruntă neurochirurgul Jason Huang în fiecare zi. Deteriorarea severă a nervilor este una dintre rănile cele mai provocatoare de tratat pentru Huang şi colegii săi. Este un tip de rană suferită de persoanele care sunt victime ale schimbului focurilor de armă sau ale înjunghierilor suportate de către cei care au fost implicaţi în accidente de maşină sau de soldaţii răniţi pe câmpul de luptă.
După ce a tratat astfel de cazuri ȋn Irak, înapoi în laboratorul său universitar, Huang şi echipa sa au făcut un pas înainte spre obiectivul de reparare mai eficient a nervilor. Ȋntr-o lucrare publicată ȋn revista PLoS ONE, Huang şi colegii săi de la Universitatea din Rochester Medical Center au raportat că un set surprinzător de celule poate deţine potenţialul pentru transplanturi nervoase.
Într-un studiu făcut pe şobolani, grupul lui Huang a observat că neuronii de la baza ganglionilor dorsali, numiţi şi celule DRG, ajută la crearea de nervi sănătoaşi fără a atrage o atenţie nedorită din partea sistemului imunitar
Această constatare reprezintă un pas important spre un tratament mai bun pentru mai mult de 350.000 de pacienţi din Statele Unite, care au leziuni grave ale nervilor periferici. Ȋn laboratorul lui Huang se află unul dintre puţinele studii în curs de dezvoltare de astfel de noi tehnologii pentru a trata rănile respective.
„Acestea sunt leziuni foarte grave şi pacienţii suferă într-adevăr mult pe o perioadă foarte ȋndelungată”, a declarat Huang, profesor asociat de Neurochirurgie şi şef de Neurochirurgie de la Spitalul Highland. „Există o varietate de opţiuni, dar niciuna dintre ele nu este ideală”.
„Obiectivul nostru pe termen lung este de a creşte nervi vii în laborator, apoi de a-i transplanta în pacienţi şi astfel de a reduce cantitatea de timp necesară pentru ca aceşti nervi să funcţioneze”, a adăugat Huang.
Pentru ca un nerv deteriorat să se repare, cele două părţi deconectate, dar sănătoase ale nervului trebuie să se găsească cumva reciproc printr-un labirint de ţesut şi să se conecteze împreună. Acest lucru se intampla in mod natural pentru rănile foarte mici, ȋn care se ȋntâmplă mai mult ca pielea noastră să crească din nou peste tăietura mică, dar ȋn cazul unor leziuni nervoase diferenţa este pur şi simplu prea mare, iar nervul nu va creşte din nou fără intervenţie.
Pentru chirurgi, cum ar fi Huang, opţiunea preferată este cea a unui transplant de ţesut nervos de la altă parte din corpul pacientului- de exemplu o secţiune a unui nerv din picior ce s-ar transplanta în zona cu pricina. Nervul transplantat serveşte ca un schelet pentru ca noul nerv să crească şi să elimine decalajul. Deoarece ţesutul vine din partea pacientului, organismul acceptă noul nerv şi nu-l atacă.
Dar pentru mulţi pacienţi acest tratament nu este o opţiune. Ei ar putea avea răni grave la alte părţi ale corpului astfel încât ţesuturile nervoase suplimentare nu sunt disponibile. Alternativele pot include un transplant de nervi de la un cadavru sau un animal, dar acestea aduc alte provocări cum ar fi necesitatea de medicamente imunosupresoare puternice de-a lungul ȋntregii vieţi, alternative ce sunt utilizate foarte rar.
În studiul din PLoS One, echipa lui Huang a comparat mai multe metode pentru a încerca să acopere un deficit de nervi de aproximativ o 75 mm la şobolani.Echipa a transplantat celule nervoase de la un tip diferit de şobolan în rană şi a comparat rezultatele atunci când tehnologia NeuraGen a fost folosit singură sau când a fost asociată cu celule DRG sau cu alte celule cunoscute sub numele de celule Schwann.
După patru luni echipa a constatat că tuburile echipate fie cu DRG sau celulele Schwann a ajutat la crearea unor nervi mai sănătoşi. În plus, celulele DRG au atras mai puţin atenţia nedorită a sistemul imunitar decât celulele Schwann. În timp ce celulele Schwann şi DRG sunt cunoscute ca fiind jucători importanţi în regenerarea nervilor, celulele Schwann au fost folosite mai des ca parteneri potenţiali în procesul de transplant nervos chiar dacă acestea reprezintă provocări considerabile din cauza răspunsului sistemului imunitar la ele.
„Părerea convenţională a fost că celulele Schwann joacă un rol critic în procesul de regenerare”, a declarat Huang, om de ştiinţă de la Centrul pentru Dezvoltare Neuronală şi pentru Bolil. „Deşi ştim că acest lucru este adevărat, am arătat că celulele DRG pot juca, de asemenea, un rol important. Ne gândim că celule DRG ar putea fi o resursă bogată pentru regenerarea nervilor.”