In Tara Motilor, sub-regiune traditionala din Ardeal, in apropierea localitatii Vidra de Sus, Alba se afla Masivul Gaina.
Vara, in ziua de Sfantul Ilie sau in cea mai apropiata duminica de ziua Sfantului Ilie, are loc Targul de fete la care participa fetele de maritat sau fetele mari care vor sa fie petite de feciori. Pregatirea pentru aceasta sarbatoare poate sa dureze ani de zile pentru fetele care aduc si zestrea primitade la parinti si rude impachetata in frumoase lazi de zestre sculptate cu diferite motive florale.
Descriere Targul de fete de pe Muntele Gaina – Transilvania
Originea “Targului de Fete” de pe Muntele Gaina se pierde in negura mitului. Din ceea ce a fost candva mitul pagan n-au mai ramas decat firave ecouri, vagi reverberati ale ritualilor solare din urma cu cateve mii de ani ale bastinasilor. Este clar ca la obarsia “Targului de Fete” de pe Muntele Gaina sta cultul soarelui de vreme ce el are loc in preajma solstitiului de vara, cand oamenii de pe cele doua versante ale muntelui, care formau o comunitate spirituala distincta urcau pe seaua sau piscul Muntele Gaina ca sa proslaveasca astrul zilei sub tutela caruia statea toata viata si activitatea omului si a colectivitatii.
In aceasta zi de vara inalta oamenii veneau aici sa fie mai aproape de Soare, zeul zeilor, al oamenilor si al tuturor lucrarilor caruia i se aduceau ofrande si in fata caruia aveau loc si alte gesturi ritualice insotite de cintece si jocuri menite sa influenteze bunavointa zeului-zeu sa-i ocroteasca pe ei si pe toate ale lor, dar mai ales sa le daruiasca belsug in roade.
Astfel mitul se prelungea intr-unul al rodului abundentei, al bucuriei si sperantei, cand pe langa ofrande facute zeilor se faceau daruri si semenilor, ca prin imitatie zeii sa-si manifeste bunatatea si darnicia – exemplu “Targul de Dat” de la Calineasa. Desigur in societatea arhaica in zona circulau numeroase credinte si legende la care se va fi adaugat si cea a Gainusei care facea oua de aur sau cea a Cocosului galben care aducea candva soarele si ploaia fertilizatoare.
Cu timpul miturile acestea au palit, iar dupa aparitia Crestinismului ele au continuat sa-si piarda din semnificatia originara, dar oamenii continuau sa urce pe munte si sa laude stralucirea astrului zilei, sa cante si sa se bucure de viata, astfel ca totul s-a transformat intr-o nedee de mare aploare la care participau oamenii de la izvoarele Ariesului si ale Crisului… minunat prilej al pastorilor de a se intalni intr-o varianta a soarelui si a urca in piscul straluminat al muntelui.
Nu de putine ori in vartejul dansului, ori pe cararile ce duceau spre seaua Gainii se stabilieau legaturi intime, ca peste un an sau doi ele sa constituie baza unor casatori, iar targul, prin interesul social devenit tot mai pragmatic, era un bun prilej de a se pune la cale nunti si a se stabili zestrea tinerilor. “Targul“ cu toate manifestarile lui, inca de la originile lui s-a constituit intr-un important moment initiatic pentru tinerii locului care acum intrau pentru prima data in hora, traind emotiile inceputului, iar frumusetea fetelor si a flacailor, candva simboluri ale inocentei in ritual, deveneau obiect al admiratiei si fascinatiei.
E greu de spus cea mai ramas din vechiul mit si ritual al Solstitiului de vara, poate cateva gesturi daca ele se mai pastreaza cu adevarat: sarutatul fetelor cu roua diminetii de pe plantele ritualice, cantecul in zori al tulnicareselor ce-si indreapta tulnicul spre astrul zilei in timpul rasaritului si luna circulara ce imita forma soarelui si fara ca oamenii sa mai stie toate acestea.
In decursul timpului, prin asociere si transfer de sens, targul de produse a capatat tot denumirea deTarg de Fete, atat datorita numeroaselor nunti ce se puneau la cale, cat si prin fericirea unei metafore ironice transformate in legenda si mit.
In fiecare an, in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, se organizeaza, din vremuri stravechi,„Tirgul de fete de la Gaina”. Aceasta manifestare etno-culturala a fost mentionata prima data in documente in 1816, iar in 1860 invatatorul Ioanete o descrie in „Foaie pentru minte, inima si literatura”.
Desfasurarea tirgului are loc intr-o frumoasa poiana, inconjurata de paduri de brad si situata la inaltimea de 1467 m. Urcarea se poate face cu masina din comuna Avram Iancu pe un drum amenajat in ultimii ani, sau pe vechile poteci care pornesc de linga Consiliul popular si traverseaza Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec piriul Rece si Dealul Muncelului si ajung la virf in circa o ora si jumatate.
Acolo se adunau locuitorii din diferite vai ale Apusenilor – valea Crisului, valea Arieselor – si din partile Bihorului pentru a-si schimba produsele specifice acestor zone. Tirgul avea o mare importanta etnografica, facind posibila intilnirea si casatoria tinerilor aflati in zone indepartate, evitindu-se astfel incrucisarile intre rudele apropriate. Se spune ca fetele veneau cu zestrea incarcata pe cai, iar cununia se facea pe loc de catre preoti care veneau acolo in acest scop, tinerii plecind apoi la casele lor. Ceremonia era insotita de cintece si jocuri cu „strigaturi”, veritabile probe de maiestrie si iscusinta, iar fetele „se luau”, nu se cumparau.
Astazi Tirgul de fete de la Gaina s-a transformat intr-o mare sarbatoare folclorica, la care isi dau concursul locuitorii din zona Muntilor Apuseni, din judetele apropiate si chiar din tinuturi mai indepartate ale tarii.
Pregatirile se fac cu citeva zile inainte, iar plecarea spre munti se face in jurul orei patru dimineata. Deschiderea o fac vestitele tulnicarese de la Avram Iancu, dupa care urmeaza programul artistic al participantilor care dureaza pina spre seara.
Pentru turisti targul mai ofera si produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica de Bihor si Zarand, unelte de lemn, tesaturi populare de casa si produse culinare.
Referitor la originea toponimicului Muntelui Gaina, locuitorii cunosc o legenda in care se povesteste ca acolo isi avea cuibul o gaina care facea oua de aur. Vidrenii au incercat sa-i fure ouale, iar gaina s-a mutat cu cuibul tocmai in muntii Rosiei Montane.
O forma mai redusa a tirgului de la Gaina se tine in acelasi loc la 26 octombrie, numit tirgul de toamna. Asemenea tirguri, mai reduse ca dimensiuni, se mai tin si in alte parti, pe muntele Calineasa si la Lupsa.