O larvă a unei musculiţe de oţet ce a fost concepută ȋn anul 2011 a fost ȋngheţată ȋn timp ce era ȋncă ȋn pupă, jumătate din apa corpului său fiind solidificată la temperaturi foarte scăzute. După ce a petrecut multe generaţii ȋntr-o stare de animare suspendată, mica Drosophila melanogaster s-a trezit şi este capabilă să crească. Ne ȋntrebăm dacă ȋntr-o zi va fi capabilă să se ȋmperecheze- dar ar trebui ea să dea naştere unor noi larve ȋntr-un univers distopic?
Aşa cum s-a dovedit ulterior, musculiţa se poate ȋmperechea, iar puii săi sunt nişte larve perfect sănătoase. Ȋnsă din nefericire pentru aceasta destinul ei este să moară ȋn laborator pentru ca oamenii de ştiinţă să poată să descopere cum a supravieţuit crioconservării.
Vladimir Kostal şi cercetătorii colaboratori din Republica Cehă au realizat acest experiment şi au declarat că musculiţa poate supravieţui la o temperatură de -5 grade celsius atâta timp cât sunt hrănite cu o dietă specială preȋngheţată ce conţine un aminoacid de la verişorii ei arctici.
Toleranţa la ȋngheţ se consideră a fi un proces foarte complicat la oameni, doar câteva insecte posedând-o cu desăvârşire, ȋn timp ce acumularea de cristale de gheaţă ȋn corpul majorităţii vertebratelor este fie foarte dăunătoare, fie fatală. Kostal şi colegii au vrut să descopere cât de complicat ar fi să ajute pe D. Melanogaster, una dintre cele mai importante modele de organism ȋn cadrul biologiei moderne, să supravieţuiască temperaturilor de ȋngheţ. Chiar destul de uşor, vine răspunsul, atâta timp cât sunt hrănite cu un coktail crioconservator ȋnainte de marea adormire.
O musculiţă artică ȋnrudită, numită Chymomyza costata, poate supravieţui să fie scufundată ȋn nitrogen lichid, care are o temperatură de -198 grade Celsius, iar ȋn studii anterioare Kostal şi-a dat seama că acest lucru se datorează acumulării unui aminoacid ȋn corpul lor, numit L-prolină. Ȋn studiul cel nou, echipa de cercetător cehi au hrănit larva de musculiţă de oţet cu o dietă ce include L-prolină şi glicerol, un crioprotector şi au răcit-o. Larvele astfel tratate au reuşit să supravieţuiască după ce jumătate din apa corpului lor le-a fost ȋngheţată la -5 grade Celsius. Muştele au stat ȋngheţate timp de 1 oră şi un sfert ȋnainte să fie din nou ȋngheţate câte un pic.
“După topire, aceste larve au fost capabile să ȋşi continue dezvoltarea, să se metamorfozeze ȋn adulţi şi să producă urmaşi viabili.”
Alţi cercetători au ȋncercat să obţină muşte de oţet ȋngheţate pentru a ȋnţelege mai bine genele care stau la baza sensibilităţii la frig. Ȋnţelegând cum organismele rezistă la frig ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să ȋnţeleagă cum ar reuşi acest lucru şi oamenii, nu neaparat pentru conservările criogenetice, care ar fi ȋntr-adevăr realizări excepţionale, ci pentru a ajuta organele să supravieţuiască ȋn gheaţă pentru perioade mai lungi, pentru a putea fi viabile transplanturilor.
