Într-un studiu nou realizat pe 59 de participanţi, cei ce au fost confirmaţi ca fiind păsări de noapte (adică preferând să se culce târziu şi să se trezească târziu) au avut parte de o integritate scăzută a materiei albe în diferite părţi ale creierului (Rosenberg et al., 2014).
O integritate scăzută în aceste zone a fost asociată cu depresie şi instabilitate cognitivă. Acest studiu nu ne precizează ce tip de legătură este, dar autorii sugerează că ar putea fi vorba de oboseala ce apare la unele persoane atunci când se întorc din concediu la lucru. Oboseala apare în acest caz, deoarece păsările de noapte sunt forţate să trăiască ca şi cei ce se culcă devreme. Serviciul, şcoala şi alte instituţii, majoritatea cer un program matinal, ceea ce cauzează probleme păsărilor de noapte.
Pentru că păsărilor de noapte li se pare dificil să se trezească devreme, ele încep să aibă o cantitate mare de restanţe în domeniul odihnei. Cu alte cuvinte, sunt epuizate mereu. Ca rezultat, tind să consume mai multă cafea sau alte stimulente, ca să contracareze absenţa somnului.
Păsările de noapte reprezintă aproximativ 20% din populaţia, iar 10% sunt ciocârlii: preferă să se culce devreme şi să se trezească devreme. Restul persoanelor balansează între. Aceasta înseamnă că 70% din populație se poate adapta fie să se trezească devreme sau să se culce mai târziu, cât timp rămân la o rutină normală de odihnă.
Bărbaţii sunt mai înclinaţi să fie păsări de noapte- lucru ce pare a fi legat de niveluri ridicate de testosteron. Din acest motiv adolescenţii băieţi au tendinţa să fie păsări de noapte extremiste, stând treji toată noaptea şi dormind toată ziua. În mod natural derivă astfel că femeile împreună cu bătrânii de ambele sexe sunt mai înclinaţi să fie ciocărlii.
