Primăria Cluj-Napoca este prima în Regiunea Nord-Vest la depunerea proiectelor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor.
Anul acesta, primăria municipiului Cluj-Napoca a depus la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest 10 proiecte de finanțare, pe la sfârșitul lunii februarie, pentru reabilitarea termică a 2511 de apartamente, din 58 de blocuri. Valoarea totală a proiectelor depuse este de peste 13 milioane de euro. Cum va fi împărțită suma puteți citi în acest articol publicat de noi.
Primarul Clujului, Emil Boc a mărturisit că orașul are aproximativ 1600 de blocuri vechi din care 250 de blocuri au fost reabilitate.
„La acestea se adaugă câteva sute, cred, nu am cerut evidența, de blocuri reabilitate în regim complet privat, cu fonduri proprii, de către proprietari”, a spus Boc.
Șeful Direcției de Dezvoltare Locală din cadrul primăriei, Ovidiu Cîmpean anunță ce beneficii au asociațiile de proprietari care aleg să depună cereri de finanțare pentru izolarea termică a blocurilor.
„În perioada trecută am finalizat 40 de blocuri, din datele obținute de la asociațiile de proprietari se observă o diminuare a costurilor cu facturile la întreținere de peste 30-40 la sută. În primul rând se anvelopează clădirea, se reabilitează subsolul, acoperișul, se schimbă tâmplăria iar acum, pentru noul program, asociațiile de proprietari au avut posibilitatea să opteze pentru modernizarea lifturilor, al iluminatului din casa scării, pentru modernizarea rețelelor de utilități, deci măsuri de modernizare a întregului bloc, importante”, a declarat Ovidiu Cîmpean, șeful Direcției de Dezvoltare Locală din cadrul primăriei Cluj-Napoca.
La imobilele în cauză au fost făcute până în momentul de față, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice, iar 30 dintre ele se află în fază avansată de evaluare, mai având nevoie doar de acordul final de la București.
Ovidiu Cîmpean, are încredere că lucrările vor decurge bine și până la sfârșitul anului viitor primele blocuri vor fi izolate.
„Lucrările vor începe într-un termen optimist, în luna august-septembrie. Sigur vor fi finalizate cel târziu în primăvara anului 2019. În primăvară vom lansa licitaţiile de execuţie care durează 6, 7, 8 luni. La blocurile reabilitate termic, 60% din cheltuieli sunt finanţate din fonduri europene, iar restul de 40% se împarte între primărie, care va plăti 15%, iar 25% vor plăti asociaţiile de proprietari”, spune Cîmpean.
În municipiul Cluj-Napoca peste 300 de asociații de proprietari au depus cereri pentru a fi incluse în programul de izolare a blocurilor finanțat de Uniunea Europeană. Actele necesare dosarului pentru a primi finanțare este cea mai mare problemă cu care se confruntă toți cei care au dorit să beneficieze de acest proiect.
Dosarele de finanțare trebuie să cuprindă, printre altele, acceptul tuturor proprietarilor dintr-un bloc, cartea tehnică a imobilului, documentele de proprietate ale tuturor apartamentelor și adeverințele de venit ale locatarilor.
Doamna Emilia Dimitriu este administratorul blocului Lamă C de pe strada Alexandru Vlahuță. Aceasta a depus în anul 2007 prima cerere pentru izolarea blocului, dar, din cauza actelor prea multe care trebuiau depuse la dosar, asociația a renunțat și a luat decizia de a izola blocul pe cont propriu.
„Am început-o acum 10 ani, dar am abandonat-o pentru că m-am săturat. Birocraţia este foarte mare. Tot felul de acte: cupoane de pensii, anii din urmă, teancuri de cupoane de pensii le duceam acolo. Dar eu de atunci m-am apucat să adun bănuţi şi am ajuns să adun sume care aproape acoperă lucrările pe care le facem acum, cu o firmă particulară. Cam 3900 pe 3 camere şi 2500-2600 pe 2 camere”, a declarat doamna Emilia Dimitriu.
Imobilelor izolate termic din fonduri europene, le sunt placați pereți exteriori cu polistiren, este înlocuită tâmplăria de la ferestre, acolo unde nu există geamuri termopan, se izolează termic și hidro acoperișul, se reabilitează subsolurile și se schimbă țevile, acolo unde este cazul.
Specialiștii Regiei de Termoficare menționează că după izolare, într-un imobil, facturile la încălzire scad cu 20, până la 30 la sută, creșterea eficienței energetice depinzând și de materialele din care a fost ridicată clădirea, din cărămidă sau beton.