Dan Codrean: „Pistele de biciclete din Cluj sunt ca autostrăzile din România: încep de nicăieri și se termină nicăieri”

0

Dan Codrean este candidatul partidului Pro România la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Presa Locală: Numărul insuficient al locurilor de parcare crește senzația de aglomerare, se sufocare în trafic, pe care o au tot mai des clujenii. Ce soluții aveți la această problemă?

Dan Codrean: Când vorbim despre parcări, ne gândim prea des la soluții scumpe, cum sunt parcările de mari dimensiuni subterane sau cele supraterane din beton, care costă milioane de euro. Este evident că nicio primărie nu-și permite să facă anual multe astfel de construcții, mai ales dacă ținem cont de faptul că locuitorii municipiului își cumpără 25.000-30.000 de mașini în fiecare an.

Sunt însă soluții mai simple și mai practice. Prima dintre ele, care a început să se pună în aplicare, după foarte mulți ani de amânări din motive populiste, este demolarea garajelor și înlocuirea lor cu parcări trasate pe asfalt. Aici însă propunerea noastră este să facem un pas înainte și să construim parcări modulare în locul lor, din structură metalică, acolo unde spațiul permite. Acestea pot avea 2-4 nivele, costă mult mai puțin decât o parcare de tip clădire și pot fi mutate ușor și refolosite, în cazul în care se vrea utilizarea acelui spațiu pentru altceva.

Această primă variantă se pretează mai ales pentru cartierele de blocuri ridicate înainte de 1989. A doua soluție este construirea de parcări subterane mici, în apropierea centrului, mai precis la limita zonei pietonale, unde foarte multă lume vine din cartiere pentru socializare și relaxare. Spațiul nu permite nici parcări supraterane, nici parcări subterane mari. Însă se pot face unele de mici dimensiuni, de 10-20 de locuri, care ar fi foarte utile. Există astfel de spații în multe orașe europene vechi, similare cu Clujul, chiar și în Viena de exemplu se găsesc, inclusiv în subsolul unor clădiri istorice, deci se poate, nu este ceva atât de nemaipomenit cum pretind unii administratori locali de la noi. Da, sigur că se vor găsi uneori vestigii arheologice și va dura mai mult lucrarea, dar acesta este blestemul – și binecuvântarea – unui oraș milenar precum Clujul. Dar se pot totuși face și trebuie făcute!

Aș mai adăuga doar că la marginile orașului, în apropierea ieșirilor spre actualele și viitoarele centuri și autostrăzi, trebuie construite parcări de mari dimensiuni, cu prețuri mici de staționare, pentru a încuraja sistemul park & ride. Același lucru este valabil și pentru gară, autogară, aeroport și capetele liniilor de la mijloacele de transport în comun. Iar în noile cartierele de blocuri și case, regulile de urbanism trebuie să fie mult mai stricte, pentru a nu agrava acest deficit de locuri de parcare.

Presa Locală: Încă un lucru important care lipsește la Cluj este verdeața. Dacă în orașe comparabile, cum este Timișoara, te poți plimba ore întregi fără să ieși din parcuri, la noi spațiile verzi sunt destul de mici și puține. Cum se poate schimba asta?

Dan Codrean: Din păcate, orașul nu a fost planificat din vreme cu suficiente parcuri. Acum este destul de târziu pentru unele cartiere, putem doar să lucrăm cu ce avem. Nu se pot demola blocurile pentru a planta iarbă. Însă putem folosi la maximum spațiile existente. Nu mai vreau să văd niciun teren viran, oriunde se poate amenaja un colțișor de verdeață, acesta trebuie făcut.

De asemenea, primăria poate achiziționa sau chiar expropria unele terenuri private în vederea construirii de parcuri. Mă refer, de exemplu, la foste hale industriale care sunt acum abandonate și care au deja în jurul lor blocuri noi de locuințe. Dacă o zonă își schimbă destinația, din industrială în rezidențială, trebuie să ofere noilor locuitori și facilități pentru relaxare și destindere în mijlocul naturii.

La marginile orașului avem încă spații suficiente pentru a face o planificare pe termen lung care să includă zone verzi. Bucăți din pădurile Făget și Hoia se pot transforma în parcuri-pădure, cu intervenții minime asupra vegetației, practic trebuie făcute doar niște alei de pământ pe care să fie amplasate câteva bănci din loc în loc și alte elemente minimaliste de mobilier urban. Tot aici pot fi făcute spații pentru bicicliști sau pentru jogging. Iar la periferiile unde nu există pădure dar totuși se construiește, este obligatoriu să impunem reguli privind crearea de noi parcuri, la anumite distanțe prestabilite.

Presa Locală: Bicicliștii clujeni se plâng că le este foarte greu să circule în municipiul nostru. Ce rezolvare aveți pentru ei?

Dan Codrean: Pistele de biciclete din Cluj sunt ca autostrăzile din România: încep de nicăieri și se termină nicăieri. Lăsând însă gluma la o parte, chiar nu este normal să ne tot lăudăm că am mai trasat niște dungi pe asfalt, când nu avem trasee clare prin oraș pe unde să se poată circula pe bicicletă.

Practic, în acest moment se poate pedala pe piste doar pe anumite porțiuni, care sunt întrerupte de mașini, de stâlpi și de străzi înguste și foarte circulate fără zone velo dedicate. Soluția este simplă: trebuie să unim toate aceste frânturi de piste actuale și să facem un masterplan de trasee speciale pentru bicicliști prin tot orașul. La fel cum autobuzele sunt gândite să transporte locuitorii de oriunde până oriunde, la fel și pistele de biciclete trebuie să acopere o mare parte din zonele Clujului, fără întreruperi.

Sigur că nu va fi ușor, pentru că multe străzi sunt vechi și nu au o lățime foarte mare. Depinde însă ce priorități avem. Vrem să punem pe primul loc cetățenii, aerul curat și mișcarea sau vrem să trăim într-o imensă parcare? Dacă ar fi să luăm ca exemplu orașele europene care sunt mereu pe primele locuri în topurile globale privind calitatea vieții, răspunsul este clar.

Aș vrea să mai menționez că circulația bicicletelor pe benzi dedicate transportorului în comun este foarte perioculoasă. Eu personal am circulat cu bicicleta prin Cluj în astfel de locuri și nu m-am simțit deloc în siguranță, nu cred că aceasta este soluția pe care bicicliștii o caută.

Presa Locală: Pentru că tot am vorbit de biciclete, mai nou a mai apărut un fenomen, cel al trotinetelor electrice, care a născut mari pasiuni în mediul online. Sunteți pro sau contra lor?

Dan Codrean: Nu se pune problema de a fi pro sau contra. De ce trebuie mereu să discutăm doar în extreme? Clujul este al tuturor, și al pietonilor, și al șoferilor, dar și al celor care vor să circule cu trotineta. Nu trebuie nici interzise, dar nici nu trebuie aruncate peste tot pentru a bloca circulația. Eu am fost mereu un adept al bunului simț. Se pot găsi întotdeauna soluții echilibrate, care să satisfacă nevoile tuturor.

Cred în ideea că cetățenii Clujului sunt oameni civilizați care pot coexista unii cu alții. Rolul autorităților locale este de a stabili niște reguli minimale și de a supraveghea respectarea lor. Nu este nevoie de intervenții în forță care să învrăjbească unele grupuri împotriva altora. Cu toții avem dreptul de a trăi în acest oraș și de a folosi toate facilitățile pe care acesta le oferă. Sunt sigur că putem ajunge la un numitor comun dacă ascultăm ceea ce vor oamenii și le dăm tuturor posibilitatea să se exprime.

Presa Locală: O ultimă întrebare: am văzut pe unul din pliantele voastre o referință la cultura urbană și artiștii stradali. Despre ce este vorba?

Dan Codrean: În Cluj s-a format în ultimii ani o comunitate faină de artiști care au multe moduri inedite de exprimare. Dorim să încurajăm acești oameni să se afirme, într-un cadru legal și stimulant, care să le aducă avantaje atât lor cât și întregii comunități.

Una dintre propunerile noastre este organizarea unui festival de cultură urbană. Aici ar putea participa numeroși artiști care astăzi sunt „underground”, care nu ajung de obicei la festivalurile clasice, dar care au multe de oferit și ar fi apreciați de clujeni și de turiști, dacă li s-ar oferi ocazia.

De asemenea, vreau să avem în Cluj zone unde cei care fac graffiti să poată picta liber, să transforme foste construcții abandonate sau ziduri gri în opere de artă urbană. Chiar și unele clădiri publice sau private pot fi puse în valoare în acest fel – desigur, nu cele istorice, ci altele care au un aspect monoton, mai ales din perioada încheiată odată cu revoluția. În multe orașe europene se organizează inclusiv tururi ghidate pentru turiști cu astfel de obiective redecorate de pictorii stradali, care pot transforma zone reci și terne în puncte de interes pline de viață și culoare.

Material electoral realizat de Napobit SRL, la comanda Partidului Pro România Cluj, cod mandatar financiar: 21200010

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here