Adrian Dohotaru: „PSD e un partid conservator și populist, nu social-democrat. Eu îl mai denumesc social-cleptocrat”

0
Pro Romania

Într-un interviu acordat în exclusivitate site-ului nostru, deputatul vorbește despre activitatea parlamentară și orientarea sa politică, ce înseamnă stânga în România zilelor noastre și ce obiective are noul partid Demos.

Presa Locală: Cum a fost prima jumătate de mandat în Camera Deputaților?

Adrian Dohotaru: Au fost doi ani plini atât la nivel național, cât și la nivel local.

Am inițiat proiecte legislative importante, am continuat campanii civice locale, am participat printre primii la protestele anti-corupție, am pus umărul la crearea unei noi mișcări politice, Demos, care trebuie să concureze PSD pe palierul de stânga, valori pe care PSD le reprezintă doar declarativ. 

În Parlament, am depus o nouă lege a Dialogului Social, inițiativă venită dinspre Coaliția pentru Muncă Decentă, prezentată și de Dragoș Pătraru la Starea Nației, într-o serie de materiale video. O astfel de lege e necesară pentru că ușurează mai multe negocieri colective care duc la mărirea salariilor. Asta o dovedesc toate statele civilizate unde avem negocieri colective.

Am depus o nouă lege a Spațiilor Verzi pentru a le proteja mai bine pornind de la experiența mea de activist civic din Cluj unde propun cel mai mare parc din oraș prin campania SOS Parcul Est, dar și cel mai mare spațiu public verde din țară, prin campania SOS Someșul nostru, unde propunem legarea Floreștiului de Cluj pe malul râului și prin spațiile verzi.

Am propus și fundamentarea salariului minim în baza Coșului minim pentru un trai decent, pentru ca salariul minim să se bazeze nu doar pe pixul guvernanților, ci și pe un fundament obiectiv calculat de experți. Am propus o legislație prin care recunoaștem și reglementăm locuirea informală, dar și creșterea stocului de locuințe publice și acordarea de locuințe sociale celor mai vulnerabile categorii, care acum nu au acces din cauza criteriilor discriminatorii, asemenea oamenilor mutați la Pata Rât.

Am propus și introducerea de amenzi mai mari pentru orele suplimentare ilegale care afectează sute de mii de angajați din România.

Am semnat 42 de inițiative legislative, dintre care patru au devenit legi. Am depus 71 de întrebări și interpelări. Am avut 25 declarații politice și zeci de comunicate.

Am continuat campanii locale pe teme de mediu, pe locuire, mobilitate, educație. Pe scurt, pe teme de mediu propun o rețea de spații verzi la nivel de oraș, care să tripleze, cel puțin, cantitatea de spații publice verzi. În ceea ce privește mobilitatea, propun alternative la traficul auto privat, adică transport în comun, piste de biciclete și coridoare pietonale. Primăria răspunde prost la solicitările pe care le fac alături de alți clujeni, iar când răspunde își arogă propunerile. Am propus buget participativ, s-a acceptat dar la o scară mult mai mică. Eu vorbeam de un procent mult mai mare din bugetul de dezvoltare și deliberare, nu doar vot online pe proiecte mici. Mă bucur însă că s-au inaugurat parcuri, unde am contribuit alături de alți activiști civici: Parcul Iuliu Prodan din Zorilor, Parcul Iulius, Baza Sportivă Gheorgheni unde ne-am luptat pentru gratuități, Parcul Feroviarilor unde am stopat privatizarea.

Am depus cu succes, alături de colegii clujeni, amendamente la buget și pe educație și cercetare, care au reușit! Mă gândesc la  finanțarea extinderii Bibliotecii Centrale Universitare, bibliotecă unde mi-am petrecut mai bine de un deceniu. Urmează să îmi iasă și un volum – Socialiștii. O moștenire, despre istoria stângii autohtone, care s-a născut în această bibliotecă, dar și în altele din țară.

Presa Locală: De ce ați ales să ieșiți din USR?

Adrian Dohotaru: Pentru că USR a ieșit din el însuși. Asta s-a întâmplat atunci când vechiul președinte, Nicușor Dan, și-a dat demisia, iar noul președinte, Dan Barna, a candidat pe o platformă liberală. USR nu se declară de dreapta în mod constant, cum e de fapt, în ciuda unor mici preocupări sociale și de mediu, din calcul strict politic. USR se anunța inițial ca partid de centru, iar centrul trebuia să fie un echilibru între dreapta și stânga, între liberali și conservatori, progresiști și ecologiști. Problema e că în România, unde realitatea e de stânga, se activează politic, de regulă, oameni cu bani care sunt liberali în plan social și economic, iar o parte dintre ei conservatori în plan identitar și cultural.

Presa Locală: Ce este Demos și de ce susțineți acest partid?

Adrian Dohotaru: Demos – Partidul Democrației și Solidarității este singurul partid din România care îşi asumă ideologia politică a stângii europene, cu o agendă socială puternică. Cei din Demos atât la nivel național, cât și la nivel de Cluj își asuma o agendă apropiată de temele pe care le afirm ca prioritare și eu în activitatea parlamentară: munca, protecția socială, locuirea, mediul, protejarea drepturilor omului, anti-corupția gândită ca prevenție. Vorbim despre un grup care coagulează sute de oameni de stânga atât din țară, cât și din diaspora. Demos este un partid încă mic dar care își propune să crească organic, coerent și coeziv.

Susțin acest partid deoarece cred că stânga are nevoie de reprezentare politică și în România. Cred că aceasta este singura cale prin care putem forma o masă critică de politicieni care să susțină politici sociale coerente prin care să construim o societate mai bună și mai dreaptă pentru toți.

Mai multe despre Demos aici – http://platforma-demos.ro/ . Îi invit pe toți cei interesați să se înscrie pe platformă: http://platforma-demos.ro/index.php/inscriere/ .

Presa Locală: Ideologic vorbind, ce tip de stânga susțineți? Vă considerați marxist, socialist sau progresist?

Adrian Dohotaru: În context internațional, ideile pe care le susțin sunt social-democrate, chiar dacă aici par mai radicale, în lipsa unei culturi democratice de stânga. Mă revendic din mai multe familii ale stângii, chiar dacă, pragmatic vorbind, munca mea în Parlament e social-democrată și ecologistă pe alocuri. Ca social-democrat, cred că un dialog social mai bun între mai multe categorii sociale poate să aducă mai multă bunăstare. E moștenirea pe care a lăsat-o statul bunăstării în Vest. Pe socialiști îi văd la stânga social-democraților și progresiștilor și preiau, în special, aspirația la egalitate. Din Marx, preiau elemente de analiză socio-economică a capitalismului, în special conflictele de clasă, reale, între deținătorii de capital și cei lipsiți de capital, a căror voce nu e auzită în politică, mai ales într-un Parlament și într-un Guvern cu membri ai căror venituri îi plasează pe așa-zișii reprezentanți în top 0.1% ca venituri în România.

Sunt progresist și în sens liberal pe tema drepturilor omului și apărării drepturilor minorităților. Dar mă diferențiez de progresismul liberal în sens socio-economic pentru că eu cred că democrația trebuie extinsă și la nivelul firmei, nu doar în politică, așa cum se pune accentul în democrația liberală. Sunt mai multe forme de piață, așa cum sunt mai multe tipuri de stângi, iar piața neoliberală actuală, alianța statului cu marele business și finanțele, produc oligarhie, nu democrație. Piața are beneficii, fără tăgadă, mai ales dacă o comparăm cu sistemul sovietic, considerat capitalism de stat de mulți oameni de stânga. Dar o economie de piață, fără o economie socială de piață, fără o economie mixtă, fără un rol mai mare pentru cooperative, întreprinderi și servicii publice, mici antreprenori etc., este un sistem autoritar. Preiau idei și de la stânga libertariană, de la anarhiști, mai ales ideea de auto-determinare, orizontalism și spontaneitate în organizare și o societate bazată pe asociere liberă, cooperare și lipsa constrângerii.

Presa Locală: Este PSD un partid social-democrat? Există electorat în România pentru o stângă modernă?

Adrian Dohotaru: PSD e un partid conservator și populist, nu social-democrat. Eu îl mai denumesc social-cleptocrat. Este o rețea clientelară care își ține captiv electoratul, favorizând în schimb afacerile baronilor locali care susțin partidul. Inclusiv socialiștii europeni au adresat critici la adresa lor.

Electoratul pentru o stângă modernă este în continuă creștere la ora actuală. Acum câțiva ani existau doar câteva grupuri mici de oameni în mediul academic sau activist, însă acum observăm că există persoane interesate de valorile pe care le promovăm din medii diferite, inclusiv din orașe mai mici.

Presa Locală: Susțineți și cauze de stânga mai radicale pentru România, cum ar fi legalizarea căsătoriilor gay și a drogurilor recreaționale?

Adrian Dohotaru: Cred că până să ajungem la legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex este important să ne asigurăm că va trece legea parteneriatului civil, care ar ameliora o parte din dificultățile cu care se confruntă cuplurile de același sex, dar și o parte din problemele pe care le au multe cupluri formate din persoane heterosexuale.

Cât despre droguri ușoare, cred că trebuie mai întâi să vorbim despre cum ajutăm consumatorii și dependenții de droguri care acum au nevoie de o decriminalizare completă și serioasă a posesiei și consumului pentru a asigura tratamentul celor care au nevoie de tratament. Mi se pare o temă mult mai urgentă când vine vorba de consumul de droguri decât legalizarea consumului recreațional. La fel, trebuie să vorbim despre facilitarea din punct de vedere legal mai întâi a consumului medicinal, care poate face mult bine multor oameni, dar care momentan este împotmolit, iar mulți bolnavi nu au acces la medicamentele de care au nevoie. Un prim pas pentru o normalizare a atitudinii statului față de consumul de droguri ar fi trecerea temei din responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne în responsabilitatea Ministerului Sănătății, cu sprijin, desigur, de la Ministerul Muncii pentru elementele care țin de protecție socială. Abia apoi, dacă experții de la guvern sau din societatea civilă sau chiar și din domeniul privat, dacă vin cu o propunere responsabilă și benefică pentru oameni de legalizare a drogurilor ușoare, voi susține și eu o astfel de inițiativă. Dar cum ziceam, până să ajungem acolo sunt alte urgențe.

Presa Locală: România are un decalaj economic destul de mare față de vestul Europei. Cum poate fi el recuperat cu o conducere de stânga, care ar fi mai puțin favorabilă mediului de afaceri?

Adrian Dohotaru: Decalajul economic poate fi recuperat printr-o politică care să favorizeze munca și lucrătorii. Taxele în România sunt mici, doar impozitarea muncii e mare, mai ales a celor cu salarii mici. În afara taxelor mici, avem o colectare proastă, iar miza Demos e și reprofesionalizarea ANAF. Și din cauza ANAF redistribuim prost. Dacă am avea un ANAF cu o performanță similară cu țările din Est, nici măcar din Vest, am colecta cu 4 miliarde în plus la buget, 2% din PIB, pe care îi putem cheltui pe transport în comun, locuințe sociale și alte servicii publice de calitate. Dacă am colecta la nivelul Estoniei, am avea vreo 11 miliarde, deci e loc de redistribuire și dacă avem colectare mai bună, după cum arată și raportul FMI despre România din vara anului 2018. E loc de redistribuire și acum dacă nu am avea cea mai mare creștere a cheltuielilor militare din lume. Susțin creșterile salariale, coroborate cu impozitarea progresivă, dar și o mai bună colectare și taxare a capitalului și a averii.  Trebuie  facilitată trecerea la investiții ale statului în cercetare și dezvoltare pentru a produce mai multă plus valoare în economie. De asemenea, consider că dialogul social ar trebui să devină o constantă în relațiile dintre angajați și angajatori. După 30 de ani de neoliberalism agresiv, cred că o guvernare de stânga ar fi benefică României. Nu știu dacă dreapta sau centru-dreapta se vor trezi la timp pentru a mai salva economia. Din contră, măsurile recente care au avut susținere atât din partea PSD-ului, cât și a opoziției (atacarea beneficiarilor de ajutor social, trecerea contribuțiilor exclusiv în responsabilitatea angajaților, facilitarea accesului pentru muncitori extra-comunitari șamd) arată un trend îngrijorător de îngropare și mai mare în acest model economic falimentar, în care ne marketăm economia pentru mâna de lucru ieftină, chiar dacă necalificată și din ce în ce mai puțină.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here